PLANUL DE FINANȚARE A COMBATERII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE: 1.000 DE MILIARDE DE EURO PENTRU EUROPA

Schimbările climatice fac și desfac politicile economice, sociale și de mediu obligând națiunile să ia măsuri complexe și modificând radical anumite industrii, cum ar fi cea auto. Astfel, după o lună de la prezentarea Pactului ecologic european, Comisia Europeană a prezentat o propunere detaliată privind modul de finanțare a acestuia. Planul de investiții pentru Pactul ecologic european este proiectat să atragă investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu. Deputații europeni au dezbătut această chestiune la jumătatea lunii ianuarie.

Transformarea UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 va necesita investiții masive în tehnologii de energie curată. Numai atingerea unui obiectiv intermediar de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% până în 2030 ar necesita investiții suplimentare anuale de 260 de miliarde de euro, conform estimărilor Comisiei Europene.

De unde vin banii

Potrivit unui document emis de Parlamentul European, aproximativ jumătate din bani ar trebui să provină de la bugetul UE prin diferite programe care contribuie la proiectele climatice și de mediu, de exemplu prin fonduri agricole, Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Orizont Europe, LIFE.

Aceste investiții ar atrage 114 miliarde de euro în cofinanțare de către statele membre. Se preconizează că aproximativ 300 de miliarde de euro din investiții private și publice vor fi mobilizate prin intermediul fondurilor InvestEU și ETS, iar alte 100 de miliarde de euro ar trebui atrase folosind noul mecanism pentru o tranziție justă, conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile care sunt cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiuni care depind în mare măsură de cărbune.

Mecanismul pentru o tranziție justă

Mecanismul se va baza pe trei piloni: Fondul pentru o tranziție justă, cu 7,5 miliarde de euro, fonduri InvestEU și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții susținute de bugetul UE. Se preconizează că toate aceste instrumente vor mobiliza 100 de miliarde de euro în investiții publice și private – bani care ar putea fi folosiți pentru lucrători (pentru a învăța noi abilități pentru locuri de muncă în viitor), pentru sprijinirea întreprinderilor (pentru a crea noi oportunități de angajare), investiții în energie curată și izolarea termică a caselor.

Investițiile ar trebui să ajute în special acele regiuni care sunt dependente de combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, care asigură încă aproximativ un sfert din generarea de energie în UE. Sectorul cărbunelui din UE angajează direct 238.000 de persoane în minele de cărbune și centralele electrice, în peste 100 de regiuni europene – din Polonia până în Spania. În 2015 existau 128 de mine de cărbune în 12 state membre și 207 centrale electrice pe cărbune în 21 de state membre, se mai arată în document.

„Este un mesaj către minerii din Asturias, Macedonia de Vest sau Silezia, către persoanele care recoltează turbă în Irlanda; regiunile baltice s-au bazat pe șisturile petroliere. Știm că vă confruntați cu o cale mai abruptă către neutralitatea climatică și știm că perspectiva unui viitor diferit – unul mai curat – ar putea fi o perspectivă avantajoasă în general, deși drumul către acesta pare astăzi descurajant. Acest mecanism pentru o tranziție justă, de cel puțin 100 de miliarde de euro, este un angajament prin care UE este alături de voi în această tranziție“, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei, responsabil pentru Pactul ecologic european în momentul prezentării propunerii către eurodeputați.

Ce spun eurodeputații

Siegfried Mureșan (PPE, România) a solicitat garantarea resurselor suficiente pentru atenuarea efectelor tranziției. „Nu ar trebui să afecteze politicile existente – nici coeziunea, nici agri-cultura, nici cercetarea, nici inovarea. Este o prioritate suplimentară și ar trebui finanțată separat“, a arătat Mureșan.

„Trebuie să abordăm nevoia de finanțe noi care să sprijine această transformare socială și ecologică“, a declarat Iratxe García Pérez (S&D, Spania). Dumneaei dorește ca cel puțin 30% din următorul buget pe termen lung al UE să abordeze schimbările climatice.

Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România) a cerut statelor membre „să utilizeze aceste instrumente și să se concentreze pe investiții în cea mai importantă resursă a Europei – cetățenii“.

Conform lui Niklas Nienaß (Verzi/ALE, Germania), „putem susține această propunere dacă aceasta înseamnă o tranziție clară și justă cu planuri concrete de eliminare treptată pentru toate regiunile carbonifere“. „Nu este deloc sigur de unde vor veni resursele“, a spus domnul Gianantonio Da Re (ID, Italia). „Criteriile pentru beneficiari și modul în care vor fi distribuite fondurile trebuie, de asemenea, soluționate“, a adăugat dumnealui.

Johan Van Overtveldt (CRE, Belgia), președintele comisiei pentru buget, a subliniat lipsa de claritate cu privire la sursa unei părți a banilor. „Suntem în favoarea unei economii circulare, dar împotriva reciclării finanțării și a banilor. Nu suntem în favoarea aventurilor financiare“, a arătat dumnealui.

Conform lui Younous Omarjee (GUE, Franța), președintele comisiei pentru dezvoltare regională, „trebuie să reducem costurile sociale și să sprijinim regiunile în această tranziție justă“.

Propunerea Comisiei se va îndrepta acum către comisiile parlamentare relevante, unde deputații o vor discuta în profunzime și vor depune amendamente pentru a o îmbunătăți, după care ar trebui să înceapă negocierile cu Consiliul privind textul final, se mai arată în document.