Ratele la bancă ale românilor ar putea fi plătite de Guvern. Modelul spaniol, luat în calcul

 Ratele bancare ar putea fi compensate parţial de Guvern. Ministrul Muncii spune că o asemenea măsură se analizează în coaliţie. Declaraţia vine chiar în ziua în care românii cu credite în lei au aflat că vor avea mai mult de plată. BNR a majorat pentru a 11-a oară în ultimii doi ani dobânda de referinţă, cea care influenţează toate celelalte dobânzi din piaţă. Primii afectaţi sunt cei care au împrumuturi raportate la ROBOR. 

Inflaţia în creştere a determinat Banca Naţională să majoreze iar dobânda de referinţă, de la 6,75% la 7%. Pe scurt, BNR a trecut la scumpiri ca să frâneze apetitul pentru creditare.

În octombrie 2021, dobânda de politică monetară a BNR era de aproape cinci ori mai mică decât acum. Majorările care au urmat de atunci s-au reflectat şi în ratele românilor. Mai întâi au simţit cei care au credite raportate la ROBOR. Acest indice reacţionează imediat la dobânzi pentru că, putem spune în termeni simpli, se uită în viitor. IRCC, în schimb, este o medie a ratelor de dobândă a ultimelor trei luni şi se aplică în credite peste alte trei luni. IRCC priveşte, aşadar, în urmă. Aşa se explică diferenţa dintre cei doi indici. Odată ce dobânzile vor începe să scadă, ROBOR va scădea şi el imediat. IRCC, în schimb, se va modifica abia peste câteva luni. 

Ca să înţelegem mai bine, ne uităm ce a însemnat majorarea dobânzii-cheie pentru un credit ipotecar de 278.000 de lei, luat pe 20 de ani. În momentul acordării, la sfârşit de 2018, dobânda era de 5,90%, iar rata de 1.930 de lei. În contextul pandemiei, dobânda a scăzut până la un minim de 4.26%, iar rata a ajuns la 1.702 lei. A urmat o creştere lentă în 2021 şi una bruscă în 2022, până la o dobândă aproape dublă faţă de cea iniţială şi o rată cu 40% mai mare. Va urma o scădere lentă luna viitoare, pe fondul evoluţiei indicelui ROBOR. 

Acum, dobânzile fixe încep de la 7%. Motiv pentru care un deputat PSD a propus ca statul să suporte o parte din cheltuielile cu ratele. O variantă ar fi modelul spaniol. Statul iberic taxează profiturile excesive ale băncilor.

Public, şi ministrul Muncii spune că ideea se va discuta în Coaliţie.

Alte surse din coaliţie spun, însă, că nu e viabilă o astfel de măsură, pentru că ar da peste cap planurile BNR. Vestea bună este că, potrivit Băncii Naţionale, pe final de an inflaţia care acum e aproape 17% ar putea reveni la o singură cifră. Asta dacă războiul din Ucraina şi eventuale măsuri fiscale nu dau calculele peste cap. Majorarea dobânzii de referinţă anunţată de BNR ar putea fi, astfel, ultima din acest an.