„Suntem ultimii din Europa în ceea ce priveşte creativitatea”

 

 

 

Prof. univ. dr. Neculai Eugen Seghedin, prorector cu activitatea didactică în cadrul UTI, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte creativitatea românilor. „Clasamentul Eurostat ne situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte creativitatea. Suntem ultima ţară din Europa în această privinţă. Cei care spun că sunt prea multe saloane de inventică sau astfel de activităţi nu cunosc această realitate dură. Mai avem foarte multe de făcut. Depunem foarte puţine brevete europene, suntem ultima ţară din Europa şi din acest punct de vedere”, a spus prof. univ. dr. Neculai Eugen Seghedin.

Anual se acordă, la nivel naţional se acordă câteva sute de brevete de invenţie, ceea ce este extrem de puţin. Ca să fie mulţumitor, ar trebui să fie câteva mii pentru că este un raport care se face sunt clasamente care vorbesc de numărul de invenţii pe cap de locuitor. România are câteva zeci de invenţii la un milion de locuitori.

„Explicaţia ţine de mulţi factori şi sunt legaţi între ele. Spre exemplu, tot la nivel european suntem ţara în care se citeşte cel mai puţin. Cititor te numeşti atunci când parcurgi mai mult de 10 cărţi pe an. În România, doar 3 la sută din populaţia ţării sunt cititori, ceea ce spune multe. Există multe aspecte ce ţin de tot ceea ce înseamnă creativitate şi merg până la implicarea statului, a mediului de afaceri. Noi avem această obişnuinţă că statul trebuie să rezolve orice, dar la fel de importantă este şi implicarea IMM-urilor în probleme de creativitate, care este foarte scăzută. Ca o concluzie, toţi parametrii care generează acest clasament ne situează pe ultimele locuri, cu o singură excepţie – viteza de conectare la internet la care suntem suntem fruntaşi. În rest, tot ceilalţi parametri ne situează pe ultima poziţie. Suntem date publice în acest sens”, a spus prof. univ. dr. Neculai Eugen Seghedin.

Şcoala de Inventică, o soluţie

Ca soluţii, cred fiecare ar trebui să le găsească pe cele ce ţin de propria dezvoltare şi instrucţie. „Noi, ca instituţie, derulăm cursuri de creativitate, organizăm Conferinţa de Inventică, Salonul de Inventică. Mergem mai departe, nu abandonăm cursa pentru că este foarte important”, a punctat prorectorul cu activitatea didactică.

La Universitatea Tehnică s-au relansat, în urmă cu doi ani, cursurile Şcolii de Inventică, înfiinţată în urmă cu aproape 50 de ani ca o iniţiativă a conducerii Politehnicii de atunci, cu intenţia de a se stimula creativitatea studenţilor şi a cadrelor didactice. Au fost implicaţi mai mulţi profesori, inclusiv de la alte universităţi. Nu erau doar ingineri, ci şi pedagogi, psihologi care trebuiau să stabilească o strategie, o metodă generală de stimulare a creativităţii studenţilor. „Cel care s-a implicat cel mai mult în proiect, care a sesizat potenţialitatea creativă a studenţilor de la Politehnică, a fost regretatul profesor Vitalie Belausov, profesor de scule aşchietoare la Facultatea de Mecanică. El a iniţiat cursul de bazele creaţiei tehnice, de inventică, care a luat amploare, s-a generalizat într-o oarecare măsură în toată Politehnica. Modelul nostru a fost preluat şi de alte universităţi tehnice din ţară. Aceste cursuri se ţineau cumva, după cum spunea profesorul Belausov, la limita legalităţii în perioada comunistă, în sensul că nu erau prinse în programa de învăţământ, ci se desfăşurau în cadrul acelor ore de activitate cercetare-proiectare. Erau orele care se derulau în anii IV şi V, dedicate proiectelor de diplomă. După 1990, cel puţin la Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial, cursurile de bazele creaţiei tehnice au devenit obligatorii. Mai sunt facultăţi unde se derulează, cu caracter de opţionalitate”, am aflat de la prof. univ. dr. Neculai Eugen Seghedin.

Şcoala de inventică, în forma asta iniţială şi în care a gândit-o profesorul Belausov, nu se adresa numai studenţilor, çi şi tinerelor cadrelor didactice din universitate şi inginerilor din producţie. Înainte de 1989 se făceau cursuri organizate cu ingineri din toată Moldova, care veneau la Iaşi pentru a audia astfel de cursuri. „Eu însumi au audiat un astfel de curs la filiala Iaşi a Academiei Române. Eram în sesiune, învăţam în sala de lectură şi am auzit câteva frânturi dintr-un curs de inventică, lucruri foarte interesante, care m-au atras. Am intrat în sală şi am audiat un curs al profesorului Belausov, care vorbea despre obstacolele în creaţia tehnică. Sala era plină de ingineri veniţi din Moldova. Mi-a plăcut atitudinea profesorului, era cuceritor. Impresiona atât prin cuvântul scris, cât şi prin oralitate. Avea o carismă aparte, putea transmite orice fel de informaţii, oricât de aride ar fi fost, el reuşea să le facă uşor de înţeles de către student”, a rememorat prorectorul câteva momente importante ale Şcolii de Inventică. În urmă cu doi ani a fost reorganizată, în sensul că au fost organizate şi cursuri pentru profesori. „În fapt, este renaşterea şcolii, un fel de împlinire a unei datorii de onoare faţă de profesor şi faţă de şcoală în sensul că vrem ca să aducem în şcoala de inventică tineri profesori din universitate. Am avut multe solicitări, chiar şi de la alte universităţi”, a completat prorectorul.

Pe parcursul celor 50 de ani, Şcoala de Inventică a adus Politehnica pe locul întâi în clasamentul care se întocmeşte anual de către OSIM în ceea ce priveşte numărul de invenţii depuse de universităţi. „Locul acesta a fost pierdut în urmă cu ceva ani. Suntem în plutonul fruntaş, dar nu mai suntem primii. Vrem să redobândim poziţia şi de aceea facem aceste eforturi pentru a dezvolta cultura creativităţii în universitate. Dorim să avem acea masă critică de inventatori care să permită Politehnicii să ocupe poziţia de lider naţional în ceea ce priveşte inventica”, a conchis prof. univ. dr. Neculai Eugen Seghedin.

Maura ANGHEL