Cele mai mari universităţi din Iaşi sunt incapabile să asigure securitatea studenţilor

Furturi şi ameninţări cu bombă, acestea sunt cele mai răsunătoare dintre întâmplările neplăcute petrecute în 2013 în universităţile ieşene. Întâmplări care elimină din start ideea de siguranţă în spaţiile academice. 

Pe 8 iulie, un fost absolvent de studii de licenţă şi master de la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” era să-şi arunce profesorii şi colegii mai tineri în aer. O altă faptă, mai puţin tragică, dar care pune mari semne de întrebare privind securitatea în universităţi, s-a produs la jumătatea lunii noiembrie, la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, de la Universitatea „Al. I. Cuza”. Aici, în ciuda camerelor de supraveghere, dovedite a fi simple elemente de decor, un student a reuşit să sustragă cinci monitoare şi să se facă nevăzut. În aceste condiţii, tinerii se întreabă, uneori, ce-i de făcut. Unii, deşi încearcă să-şi alunge teama, sunt încă marcaţi. „Astă vară puteam să mor. Eram acolo, pe aproape, în timpul atentatului de la Electronică. Am văzut spaima din ochii celor care au fost direct implicaţi în incident, am dat nas în nas cu atacatorul. Până atunci, nu mă gândisem niciodată la moarte însă, de atunci, ştiu că există”, mărturiseşte o studentă.
S-a schimbat ceva din vară şi până acum? „Nu. Nu în modul concret. Dar, fiecare facultate, după momentul din iulie, a avut o politică de instruire a personalului care asigură paza atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, astfel încât să existe o vigilenţă privind pe cei care au acces în spaţiile facultăţilor”, a spus Irina Lungu, purtător de cuvânt al Universităţii Tehnice.

În luna iulie 2013, Oliver Stan a intrat într-un amfiteatru al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” şi a ameninţat că va detona o bombă. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este situată în clădirea care, în cea mai mare parte, aparţine Universităţii „Al. I. Cuza”

Vigilenţă, în teorie
Vigilenţa ar trebui să existe şi în ceea ce priveşte ochiul camerelor de supraveghere. Camere care, atunci când ţi-e lumea mai dragă, nu funcţionează. Cunoscând această hibă a sistemului, un student de la FEAA a avut curajul de a se transforma în hoţ – exact în laboratoarele de care el însuşi se folosea. „În străinătate nu sunt atât de multe camere de supraveghere, dar se intră cu cartelă şi accesul este mult mai restricţionat. Noi nu avem clădiri speciale, cu laboratoare, amfiteatre. E o activitate continuă şi este foarte greu să te apuci să legitimezi fiecare persoană care intră în clădirile universităţii. Însă, este adevărat, ceea ce s-a întâmplat în vară şi, chiar acum, trebuie să ne dea de gândit şi să ne determine să fim un pic mai atenţi”, recunoaşte Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.
Până la a ne baza pe atenţia altora, trebuie să ne consolăm cu gândul că nici pe stradă, nici la ore, nici chiar în propria casă, nu suntem feriţi total de vreun risc. „Acum, nici nu-mi dau seama cum trebuie să fim. Fatalişti, prudenţi, pesimişti, optimişti?! E greu de spus. Însă, eu, personal, cred că prioritatea în spaţiul academic o are un alt element: calitatea actului educaţional şi a cercetării”, a încheiat rectorul Vasile Işan. Cu un oarecare optimism şi cu dorinţa de a elimina din discuţie drobul de sare. Un „drob” de care trebuie să fim conştienţi în fiecare secundă că există, dar a cărui povară este bine să refuzăm s-o purtăm la fiecare pas. (Anda Pintilie)

„Nu mă simt păzit în timpul cursurilor, dar vreau să-mi spun că nici n-am nevoie. Până la urmă, ce-o fi, o fi. Cu Dumnezeu înainte, în universitate şi în afara ei” – Marius, student la Drept