Istoria islamului

Populaţia de aproximativ 80 de milioane poate fi împărţit în 2 grupuri religioase: 85% de religia islamică, 10% creştini copţi şi 5% de religie mixtă, Greco - ortodoxă, Greco - catolică, evangelică şi câteva familii de evrei.

Religia islamică începe cu profetul Mahomed (570 - 632) un negustor de cămile. Dupa căsătoria lui cu Haridja, o femeie vitrega, el devine cel mai bogat negustor din Mecca. Călătoreşte mult si face cunoştinţă cu mai multe religii. O zi meditând într-o peştera, în visul lui apare arhanghelul Gavril şi îl numeşte profet. Arhanghelul îl arată o eşarfă de mătase cu diferite scrisuri pe ea, cu rugămintea să transmite oamenilor profeţia şi să converteze lumea la credinţa adevarată: islamul.
Cuvantul islam inseamna: devotament, primire, acceptarea vointei Dzeului.Mecset
In primele ani a povestit viziunea numai soţiei şi prietenilor. La inceput era ignorat şi ridicularizat de majoritatea oamenilor. Dupa moartea soţiei în 622 Mohamed se mută în Medina. Eveniment cunoscut în istorie sub numele de Hegira (Emigrare) şi considerată de musulmani data de la care începe calendarul Islamic. Primul pelerinaj include sanctuarul Ka’ba şi implicit Mecca ca prim loc sfânt al islamului. Kaba a fost un sanctuar şi pentru arabii idolatri, dar profetul Mahomed transformă Ka'ba în locul de pelerinaj ritual (hağğ) pentru musulmani. Totodată Ka'ba este punctul spre care trebuie să-şi îndrepte faţa orice musulman în timpul rugăciunii (salāt) rituale. Direcţia, către Ka'ba numită kibla este marcată în orice moschee printr-o nişă aflată în peretele opus uşii de la intrare. Kibla este calculată cu exactitate pentru fiecare loc de rugăciune.

Credinţa nouă a lui Mahomed a găsit un pământ fertil atât din punct de vedere religioasă cum şi din punct de vedere politică. Mahomed devine conducătorul triburilor din Medina. După această dată putem vorbi despre un stat arab unit.
Dupa moartea lui Mahomed 4 califi preiau puterea, dintre care califul Omar este cel mai important. Armata lui cucereşte Egiptul in jurul anului 650 şi la ordinul lui se construieşte moscheea mare Al-Masğid al-Harām (Preasfânta Moschee) din Mecca.

Dogmele Islamului:

Cartea sacra în islam este Coranul, care conform tradiţiei islamice, a fost scrisa în cea mai pură limbă arabă. Coranul canonizat, este format din 114 capitole (sure), de lungimi diferite, dispuse după lungime, în ordine aproximativ descrescătoare, începând cu cea de-a doua sură.
Cartea sacră include stâlpi de baza în religia islamică:
1. Mărturisirea: "Nu există alt zeu în afară de Dumnezeu; iar Mahomed este trimisul lui Allah". În arabă, Dumnezeu se numeşte Allah. Nu există nici o imagine vizuală sau reprezentare a lui Allah în islam, deoarece o astfel de imagine artistică ar duce la idolatrie, care este interzisă.
Salah – Rugăciunea. Este dovada practică a credinţei. Musulmanii se roagă de 5 ori pe zi. Inainte de a se ruga, începe ritul de spălare a corpului, prima dată partea dreaptă după aceea partea inimii (partea stangă) de la cap până la picioare. Trebuie dat jos papucii pentru că tălpile sunt murdare. Rugaciunea are 3 etape: prima etapă este poziţia verticală după care urmează ceea aplecată iar în ultima fază credincioşii ating pamântul cu fruntea. Pata pe fruntea barbaţilor musulmani dovedeşte credinţa adevărata a persoanelor. În timpul rugăciuni se întorc cu faţa spre răsărit (Mecca) şi citează din Coran, repetând numele lui Allah (Allah are 99 de nume). Fărâmătând şiragul aleg 3 nume din cele 99 si repetă de 33 de ori.
2. Postul din luna Ramadan. Luna Ramadan a noua lună a calendarului islamic format din 12 luni adică 354 zile, deci cu 10-11 zile mai puţine decât calendarul solar. Ramadanul este calculat pe baza mişcării lunii şi pică între august şi octombrie comemorând luna în care profetul Mahomed a primit revelaţia de la Dumnezeu. In timpul Ramadanului (30 de zile) musulmanii adulţi trebuie să postească din zori până la apusul soarelui. Ramadan inseamnă: Abstinenţă de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii conjugale în timpul orelor de post. Luna Ramadan este considerată o lună a iertării şi a milei.
3. Zakat - Dania rituală. În limba arabă cuvântul zakat inseamnă purificare, curăţire. Religia islamică stabileşte plata daniei ca modul de a păstra averea curăţită de lăcomie şi avariţie. Dania rituala este obligatorie de 2,5 % din valoarea veniturilor.
4. Hajj - Pelerinajul la Mecca. Orice musulman care are capacitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă acest pelerinaj. Casa lui Allah - Ka'ba, o "piatră neagră”, un monument de formă aproape cubică de 15 m înălţime şi aproape 12 m lâţime se găseşte în incinta marii moschei in Mecca.
Pelerinajul este sarcina cea mai grea pentru credincioşi, pentru că sunt foarte multe familii săraci în Egipt, iar deseori o familie economiseşte banii pentru pelerinaj timp de mai mulţi ani, ca o persoană din familie să poate facă pelerinajul în numele tuturor membrilor.

A doua religie importantă în Egipt este religia creştină coptă.
Stratul cel mai interesant al societăţii egiptene. Sunt descendenţii egiptenilor antici, cu simboluri, rituri, dogme asemănătoare religiei antice. Catolicii copţi din Egipt sunt o comunitate mică. Cuvântul copt este derivat din cuvântul grec aegyptos folosit de greci pentru denumirea băţtinaşilor. Între timp au lăsat numai rădăcina cuvântului: gyptos, care devine cuvântul gypt zis în arabă: copt.
In anul 62 apostolul Marcu începe să provăduiască crestinismul. Porneşte din Alexandria si încearcă să converteze evreii, dar fără succes. În schimb localnicii adoptau noua credinţă ca să se opună Imperiului Roman. Biserica Coptă ortodoxă s-a separat de Roma după Conciliul de la Calcedon din 451. Astăzi ea este condusă de Papa Shenouda al III-lea. În 1741, un Episcop copt din Ierusalim s-a convertit la catolicism şi a fost numit de către Papa Benedict al XIV-lea Vicar Apostolic peste comunitatea coptă. În 1895, Papa Leon al XIII-lea a restabilit Patriarhia Catolică Coptă.
In jurul anului 300 e.n. 90 % dintre localnici erau deja creştini, şi au preluat multe rituri şi simboluri din religia veche, simboluri folosite şi astăzi (crucea, procesiunea, sfânta treime).