Calendar ortodox, 24 iunie. Sfântul Ioan, episcopul din munții Neamțului

Sfântul Episcop Ioan a fost vicar al Mitropoliei din Kiev, între anii 1915-1919, face cunoscut arhimandritul Ioanichie Bălan ("Sfântul Episcop Ioan - Mare Sihastru în Munţii Carpaţi", 2004).

Acest fericit episcop a găsit adăpost în România, din cauza prigoanei ateiste din Rusia. S-a stabilit mai întâi în Schitul Crasna-Gorj, în jurul anului 1920, ca frate începător.

După trei ani, stareţul schitului, egumenul Dionisie Lungu, neştiind viaţa lui, a hotărât să-l tundă în monahism. În noaptea aceea însă, fericitul episcop Ioan a plecat din obştea Schitului Crasna, lăsând în chilia sa un mic bileţel prin care mulţumea stareţului şi fraţilor că l-au primit trei ani în Schitul Crasna.

Episcopul Ioan s-a retras atunci în Munţii Sihlei şi pe Muntele Ceahlău, unde s-a nevoit aproape 30 de ani ca un adevărat sfânt făcător de minuni.

După plecarea de la Crasna, în jurul anului 1926, se vorbea în taină despre prezenţa unui mare sihastru rus în Munţii Sihlei. Acesta nu era altul decât fericitul episcop Ioan.

Prin anii 1928-1930, fericitul Ioan era deja cunoscut pustnicilor din Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei. Se ştia că era episcop, iar unii părinţi bătrâni îl căutau pentru binecuvântare, pentru sfătuire şi chiar pentru spovedanie.

Între anii 1930-1945, episcopul Ioan nu a mai fost văzut de nimeni din partea locului.

"Probabil aceşti 15 ani de aspră pustnicie în Muntele Ceahlău 1-au consacrat definitiv pe fericitul Episcop Ioan, ca unul dintre cei mai mari pustnici şi nevoitori ai Ortodoxiei din prima jumătate a secolului XX, învrednicindu-1 de mari daruri şi vedenii dumnezeieşti. Numai Dumnezeu ştia marile sale nevoinţe şi îi umplea inima de bucuriile Duhului Sfânt. Cu el se împlinea cuvântul Sfintei Scripturi, care zice: 'Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi, Dumnezeul părinţilor noştri!'" ("Sfântul Episcop Ioan - Mare Sihastru în Munţii Carpaţi", 2004).

Duhovnicul episcopului Ioan era prin anul 1930 ieroschimonahul Vasian. Un mare nevoitor, ieroschimonahul Vasian Scripcă s-a retras ca pustnic, din anul 1929, din Mănăstirea Secu la Schitul Sihla. Cu acest prilej, episcopul Ioan şi-1 alege de duhovnic. De aceea, ori de câte ori simţea nevoia, mergea pe culmea Munţilor Sihlei până la chilia părintelui Vasian şi se mărturisea la el.

Acest mare episcop era însoţit uneori de un diacon basarabean, care era translatorul său. În unele sărbători, diaconul îl ajuta şi la săvârşirea Sfintei Liturghii.

Un alt părinte care l-a cunoscut a fost arhimandritul Cleopa Ilie, care l-a întâlnit în Munţii Sihlei în toamna anului 1930, pe când păştea oile cu fratele său, Vasile.

Cel care a transmis însă mai multe date despre Episcopul Sfânt Ioan, a fost protosinghelul Teodul Varzare, duhovnicul Mănăstirii Agapia, între anii 1940-1981.

În primăvara anului 1945, acest sfânt ierarh s-a reîntors de la Ceahlău în Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei, atunci a fost întâlnit de protosinghelul Teodul Varzare.

Au fost trei întâlniri duhovniceşti ale părintelui Teodul cu Sfântul Episcop Ioan în pădurile dintre Sihăstria şi Agapia, la locul numit "Poiana Trapezei".

Din aceste relatări, "cel mai mult ne uimeşte viaţa sa îngerească la care ajunsese în ultimii ani, încât se hrănea numai cu rugăciunea şi cu Sfânta împărtăşanie, cum singur spunea duhovnicului Teodul. Apoi neîncetata rugăciune a inimii, darul descoperirii gândurilor, darul lacrimilor şi al profeţiei, precum şi darul de a fi nevăzut de oameni", spune părintele Ioanichie Bălan.

Deşi dorea să se reîntoarcă în patria sa la bătrâneţe, se crede că el a rămas în Munţii Sihlei până la sfârşitul vieţii pământeşti şi aici şi-a găsit loc de odihnă până la învierea cea de obşte.

"Ultima dată a fost văzut în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, în anul 1951. De atunci n-a mai fost întâlnit de nimeni. Numai singur Dumnezeu ştie unde s-a săvârşit întru slava Preasfintei Treimi acest mare rugător şi făcător de minuni, care, după Sfânta Teodora de la Sihla, i-a întrecut pe toţi marii sihaştri cunoscuţi din partea locului" ("Sfântul Episcop Ioan - Mare Sihastru în Munţii Carpaţi", 2004). (surse: "Sfântul Episcop Ioan - Mare Sihastru în Munţii Carpaţi, Arhimandrit Ioanichie Bălan, Mănăstirea Sihăstria, 2004; "Patericul Românesc", arhimandrit Ioanichie Bălan; Ediţia a VI-a, revăzută şi îngrijită de arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011)