Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Adormirii Maicii Domnului

La marele praznic al Adormirii Maicii Domnului (15 august), toţi creştinii : ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici comemorează strămutarea la viaţa cerească a Maicii Domnului.

Istoricul sărbătorii

Potrivit Sfintei Tradiţii, cu trei zile înainte de trecerea ei la viaţa veşnică, Maica Domnului a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că va muri într-o zi de vineri.

Cu acest prilej, Arhanghelul Gavriil i-a dăruit Maicii Domnului o ramură de finic, ce simbolizează biruinţa Prea Curatei asupra morţii. Cu ramuri de finic a fost întâmpinat Iisus la intrarea Sa în Ierusalim, iar Fecioara Maria a înţeles mesajul şi s-a bucurat că se mută lângă Fiul Său.

După aflarea veştii, Maica Domnului s-a urcat pe Muntele Măslinilor şi s-a rugat aici, unde  era locul său preferat pentru rugăciune.

La întoarcerea de pe Muntele Măslinilor, Maica Domnului şi-a pregătit cele cuvenite pentru  înmormântare, a aprins lumânări şi tămâie, şi-a chemat vecinele şi le-a spus:”Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la  Fiul meu”. După aceea, ea a împărţit văduvelor sărace hainele sale , dând binecuvântare şi iertare tuturor. 

În ritualul de rămas bun,  tradiţia spune că  Maica Domnului a mai rostit o rugăciune înaine de a-şi da sufletul  în  mâinile Fiului Său Ceresc.

La scurt timp, un tunet mare a vestit adunarea  tuturor  Apostolillor lui Hristos la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare şi apostolii i-au împlinit dorinţa, înmormântând-o în grădina Ghetsimani, acolo unde Precista şi-a dorit.

După înmormântare, apostolii au vegheat timp de trei zile sfântul mormânt.

După acest priveghi, Apostolul Toma, care a lipsit de la eveniment, fiind plecat să împlinească altă rânduială, a cerut voie apostolilor să deschidă sfântul mormânt şi să-şi ia rămas bun de la Maica Domnului.

Spre marea uimire a celor prezenţi, în mormânt era doar giulgiul Maicii Domnului.  Martorii au constatat că trupul Fecioarei Maria  a fost ridicat de îngeri la ceruri, alături de Fiul Său, unde se roagă neîncetat pentru noi.

“Maica Domnului prin care s-a întrupat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Ziditorul şi Mântuitorul nostru, ca să ne dăruiască viaţa veşnică, a fost scara pe care Dumnezeu s-a coborât pe pământ şi a devenit pentru noi puntea pe care urcăm la cer.

Să ne bucurăm şi să ne veselim, dar să-i şi mulţumim Maicii Domnului şi prin ea Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru toate darurile duhovniceşti ce ne sunt împărtăşite zi de zi în viaţa noastră.

Avem credinţa că Maica Domnului a fost ridicată din mormânt la cer şi este în cer cu sufletul şi cu trupul alături de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului ce l-a purtat în pântece şi ni L-a dat nouă pe pământ, ca prin învăţătura Lui sublimă să cunoaştem şi noi viaţa veşnică.

Adormirea Maicii Domnului este prilej de bucurie sufletească , deoarece prin plecarea ei la cer a devenit mijlocitoarea noastră în faţa tronului ceresc”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă  (B-dul Titulescu) din Bucureşti .
 
Tradiţii pentru noroc şi sănătate de Sfântă Măria Mare

Cele două săptămâni (1-14 august) de post, care prefaţează marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, sunt zile de mare pietate  însoţite de pelerinaje organizate la mănăstirile care poartă hramul Precistei.

În  ziua  marelui praznic, icoana  Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, este împodobită cu flori. În familiile care au fete de măritat, cinstita icoană a Maicii Domnului este spălată cu flori de busuioc, pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste.
 
Este ultima zi când se mai culeg florile de câmp şi plantele de leac. Unele se aşază la icoane, pentru ca familia să fie ocrotită de boli şi de necazuri.

În schimb, planta numită Mâna Maicii Domnului, culeasă în ziua praznicului, are puteri vindecătoare dacă este preparată sub formă de decoct care se adaugă în apa de baie ; leacul revigorează organismul şi alungă boli, precum reumatismul şi frigurile.

Ofrande binecuvântate la biserică

Se păstrează obiceiul ca, în dimineaţa sărbătorii, femeile să ducă la biserică ofrande, pentru a fi binecuvântate şi apoi dăruite săracilor:  apă, miere, struguri, stafide şi prune.

Aceste ofrande au mai multe semnificaţii : unele sunt dăruite rudelor care au plecat în lumea de dincolo. În acelaşi timp, se împart pachete cu aceste alimente şi prietenilor; în acest caz, ofrandele sunt însoţite de urări de sănătate trupească şi de spor în munca lor, până la recolta următoare.

Obiceiuri din moşi-strămoşi şi semnificaţia lor

Intervalul dintre cele două sărbători închinate Maicii Domnului, numite în popor Sântămării (15 august- 8 septembrie) este un timp favorabil semănării grâului.

Dacă în ajunul sărbătorii înfloresc trandafirii, tradiţia spune că va fi o toamnă lungă, cu vreme caldă şi cu roade bogate.
În ziua praznicului, în mediul rural, în vii se angajează pândarii, paznici care au misiunea să apere strugurii timpurii de lăcomia musafirilor nepoftiţi, inclusiv de păsările cerului.

Totodată, în ziua praznicului, se mănâncă porumb fiert sau copt pentru a fi mai sănătoşi până la recolta viitoare.
Iată un alt obicei păstrat în multe zone ale ţării : înainte de răsăritul soarelui să laşi uşa deschisă, pentru ca Maica Domnului să-ţi binecuvânteze casa, când trece pe lângă gospodăria ta.

Din această zi şi până la 14 noiembrie este un interval norocos pentru nunţi.
În ziua praznicului, tinerele necăsătorite trebuie să se roage la icoana Maicii Domnului pentru sănătate, căsătorie şi pentru a avea copii sănătoşi.

În această zi se încheie văratul oilor la munte.

Acum este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor

În calendarul popular, ziua marchează trecerea de la vară spre toamnă şi bărbaţii nu mai poartă din această zi pălărie, ci numai căciulă până la Sângeorz, pe 23 aprilie.

La sate, femeile care descântă vor „lega” ciocul păsărilor ca acestea să nu distrugă recoltele de struguri.

În intervalul l6 august-14 noiembrie se deschide sezonul nunţilor, şi în acest timp se desfăşoară târguri şi iarmaroace de toamnă .

În tradiţia populară, în perioada 14-16 august, femeile însărcinate respectă o datină numită „cercurile Maicii Domnului”. În aceste zile, pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască fără probleme prunci sănătoşi, viitoarele mame nu lucrează. 

Sursa: click.ro