Bacăul are un „Tezaur uman viu”
Dimensiune font:
După aproape un deceniu de când Ministerul Culturii, la iniţiativa UNESCO, a instituit acest titlu onorific, judeţul Bacău are, în sfârşit, un „Tezaur uman viu” * este vorba despre Anica Fichioş din Oituz, o învăţătoare pensionară de 70 de ani care de peste şase decenii ţese covoare, cergi şi ii. Pentru obţinerea acestui titlu, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, au fost depuse 26 de dosare, dintre care au fost selectate pentru premiere 9, unul fiind din judeţul Bacău
Anica Fichioş este printre ultimii meşteri veritabili din România specializaţi în cusutul iilor sau a covoarelor, pe care le colorează cu o compoziţie proprie din uleiuri şi plante. Fostă învăţătoare, originară dintr-o zonă de munte situată la vechea graniţă dintre Moldova şi Ardeal, femeia a deprins meşteşugul ţesutului încă de la vârsta de 6 ani. La 70 de ani, Anica Fichioş este acum la pensie, după o activitate de peste 40 de ani la catedră. Generaţii întregi i-au trecut prin clase, generaţii de copii au deprins de la învăţătoarea lor şi meşteşugul ţesutului şi cusutului, a vopsitului lânii, neviditului, urzitului, mânuirii suveicii, a sucalei, vătalelor şi războiului de ţesut.
De curând, ea a primit titlul de „Tezaur uman viu”, primul pe care judeţul îl are după aproape un deceniu de când Ministerul Culturii, la iniţiativa UNESCO, l-a instituit. Pentru obţinerea acestui titlu, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, au fost depuse 26 de dosare, dintre care au fost selectate pentru premiere 9, unul fiind din judeţul Bacău.
Fără trandafiri la Oituz
După cum ne-a spus Anica Fichioş, în zona Oituzului, sunt tot felul de modele de covoare care de care mai variate, însă trandafirii lipsesc cu desăvârşire. Brăduţul, cârligele, coroana reginei, trifoiul, potirul, garoafele, pomul vieţii, suveica sau coada rândunicii sunt doar câteva dintre modelele de covoare tradiţionale cusute de femeia din Oituz. „Brăduţul se lucrează foarte greu, e migălos. Modelul cârligele este foarte vechi şi l-a deprins de la o bătrână a satului. Pe mai toate covoarele cu modele oituzene se găseşte o scăriţă, ca o scară a vieţii care urcă şi coboară. Trandafirii n-au ce căuta în zona noastră. Ei sunt de origine moldovenească pe când noi, cele mai mari influenţe le-am avut din Ardeal”, se destăinuie Anica Fichioş.
Titlu onorific acordat de Ministerul Culturii
„Tezaure umane vii” a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg. Pe de altă parte îţi doreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia. Titlul de „Tezaur uman viu” este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Florin CRĂCIUN
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau