Camelia Gavrilă: „Școala ieşeană merita de mult să aibă un ministru al Educaţiei”

Cu toate că are toate motivele să se bucure pentru nominalizarea la funcția de ministru al Educației Naționale, fosta şefă de la Inspectoratul Şcolar Iaşi este rezervată şi refuză să se aventureze în declaraţii impresionante. „Deocamdată, este o ipoteză, o nominalizare. Sunt mai mulţi paşi care vor urma. Trebuie şi acceptul din partea preşedintelui Iohannis, sunt şi contexte politice destul de complexe, de controversate. Consider că nominalizarea este onorantă, este un semn de apreciere şi pentru activitatea profesională ca profesor, inspector, ca om al şcolii, ca practician al şcolii mai ales, dar şi pentru şcoala ieşeană în întregul ei care merita de mult să aibă un ministru al Educaţiei”, ne-a declarat Camelia Gavrilă.

 

„Ne trebuie o legislaţie corectată, armonizată”

În ceea ce priveşte viziunea despre educaţie şi sistemul de învăţământ, Camelia Gavrilă ne-a spus că are o viziune complexă care are nevoie de un timp pentru legiferare şi implementare. „Asta ar însemna că ne trebuie o legislaţie corectată, armonizată, pentru că în acest moment tot este completată şi mozaicată, faţă de legea din 2011. Ar trebui să avem o abordare pe verticală a sistemului, mergând de la învăţământul preşcolar la învăţământul obligatoriu, profesional, universitar. Ar trebui să existe şi un statut al cadrelor didactice şi un cod al elevilor, al studenţilor, să avem un pachet legislativ complex care ar însemna o pregătire temeinică, o discuţie cu partenerii sociali”, ne-a declarat Camelia Gavrilă.

 

„Un om responsabil şi o echipă responsabilă trebuie să asigure predictibilitate”

Fosta şefă a Inspectoratului Şcolar, aflată acum în primul mandat de deputat şi propusă mai nou ministru la Educaţie, crede că ar fi nevoie şi de un timp al comunicării transpartinice. „Gândindu-ne la faptul că ne aflăm la un sfârşit de mandat din ciclul electoral, mai avem un an şi jumătate, că nu e nici contextul politic extrem de liniştit şi de calm, eu cred că un om responsabil şi o echipă responsabilă trebuie să asigure predictibilitate în sistemul de educaţie, funcţionalitatea acestuia, corectează ce se poate corecta fără a bulversa sau schimba regulile jocului în timpul jocului, aşa cum s-au mai făcut schimbări, merg pe ideea că avem nevoie urgent de finalizarea planurilor de învăţământ pentru liceu. Au fost nişte variante în dezbaterea publică dar au rămas cumva suspendate. Arhitectura curriculară trebuie dusă până la nivel liceal în paralel cu o consolidare a învăţământului profesional şi tehnic. Noi în perioada aceasta noi şi partidul pe care îl reprezint am susţinut învăţământul dual, învăţământul profesional, s-au făcut paşi importanţi pe legislaţie, pe metodologie, pe acordarea cifrelor de şcolarizare, dar încă trebuie lucrat pentru ca mentalitatea părinţilor, a comunităţii, să se deschidă spre orientarea adevărată şi corectă şi onestă a copiilor. Sunt copii care au vocaţii artistice, sportive, care sunt potriviţi pentru o anumită zonă, cei care fac faţă la un învăţământ teoretic extrem de abstract şi de dificil şi care trebuie să se finalizeze cu un bacalaureat, sunt şi copii care pot avea pasiunea şi talentul practic, aplicativ, să se orienteze spre meserii care ar trebui să fie valorizate şi bine plătite în contextul în care avem un deficit de o resursă umană importantă chiar în zona aceasta tehnică”, ne-a declarat Camelia Gavrilă.

 

„Sunt nişte principii pe care ar trebui să le avem în atenţie”

Pentru umanistul şi pedagogul Gavrilă şi resursele umane sunt foarte importante. „Copilul, individualitatea acestuia, opţiunile lui, oferta curriculară, modul în care studentul se regăseşte în facultate, pentru că există şi probleme de adaptare şi ale studenţilor din primii ani ai ciclului de licenţă, şi profesorii care au foarte multă dedicaţie deşi în învăţământ e clar că nu este o zonă bine plătită dar este o zonă în care satisfacţia profesională este foarte mare. Aici ne trebuie competenţă ştiinţifică, competenţă metodică şi pedagogică, şi formare continuă, în sensul să fii mereu apt să răspunzi unor deziderate ale tinerilor, ale studenţilor, ale elevilor din faţa ta. Pregătirea aceasta printr-un masterat didactic, printr-un mentorat, prin ucenicia pe lângă profesori buni, adevăraţi maeştrii sunt nişte principii pe care ar trebui să le avem în atenţie în perioada imediat următoare”, a declarat Camelia Gavrilă.

 

„Se perpetuează nişte legende”

În ceea ce priveşte învăţământul în mediul rural, Gavrilă ne-a spus că „se perpetuează şi multe legende”, faptul că „acolo nu se face carte la nivelul de la ora aia” sau că „nu sunt condiţii materiale sau dotările la fel”. De aceea, în opinia Cameliei Gavrilă problemele din educaţia din mediul rural nu pot fi generalizate dar nici ignorate. „În procesul de reformare a şcolii româneşti rurale multe şcoli şi-au schimbat faţa. Vorbim de infrastructură, de reabilitări, de canalizare, de conectare, de dotare, de existenţa internetului, de oportunităţi de a studia, de a avea experienţe prin activităţi extraşcolare. Realitatea este destul de diversă pentru că sunt şi şcoli risipite, sunt şi şcoli chinuite, şi comunităţi mai sărace. Aici trebuie să avem mai multă zone de interese. Aici ar trebui să meargă programele numite generic PNDL, va fi şi fondul de dezvoltare şi investiţii, prin care partea de infrastructură şcolară să fie dezvoltată. Eu aş corela cu celelalte elemente de infrastructură din lumea satului. Nu poţi să-ţi imaginezi că şcoala merge bine dacă nu ai şi un dispensar, o deducaţie sanitară, şi un cămin cultural, o bibliotecă, drumuri care să conecteze satul. Pe de altă parte, trebuie mers pe conţinutul şi accesul la resurse. E nevoie şi de dotare, şi de conţinuturi, şi de aparatură, şi de acces la calculator, la universul virtual, de anumite aspecte care ţin de mijloace didactice care trebuie să se regăsească în programele speciale dedicate învăţământului rural. Dar încă o dată spun că sunt paşi importanţi. Dacă ne gândim cum arăta şcoala rurală în anii ’90, ’95 şi 2000 şi cum arată acum e o mare diferenţă. Sunt şcoli care au câştigat proiecte europene, există vizitatori străini, sunt burse nenumărate, sunt săli de sport şi terenuri sportive, există primari foarte implicaţi. Nu aş vrea să generalizăm partea neagră, întunecată, dar nici să o ignorăm”, ne-a declarat Camelia Gavrilă.

Laura RADU