Cerere în casătorie la ISU Neamț

 

La sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ Neamţ, ziua de 2 mai 2022 a fost una specială pentru 43 de tineri, care în cadrul unei ceremonii speciale au depus jurământul milital, obligându-se astfel să fie alături de semenii aflaţi în momente grele, când viaţa şi bunurile le sunt în pericol iminent. Pentru cei mai noi membri ai structurii, urrmează încă două luni de instrucţie, urmând ca apoi să participe la situaţiile generate de diferite tipuri de risc

„După perioada de pregătire de două luni, aceşti tineri îşi vor desfăşura activitatea în cadrul Detaşamentelor de pompieri din Piatra Neamţ şi Roman. Le urăm bun venit în rândul militarilor şi le dorim succes în activitate!“, este mesajul transmis de comanda Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ Neamţ. În cadrul ceremoniei de ieri, emoţii multe au fost şi pentru o tânără.

Venise să asiste la depunerea jurământului de către prietenul său şi a avut parte de surpriza vieţii sale. După festivitate, sergentul Cătălin Mateeş şi-a făcut curaj şi a cerut-o în căsătorie pe Georgiana, curtea inspectoratului răsunând de aplauze când aceasta a acceptat.

„Am fost martor la depunerea jurământului lor şi am trăit emoţia care i-a cuprins pe aceşti tineri, dornici de a pune în faţa vieţii lor, viaţa celor din jur. Menirea lor nu este deloc simplă! Salvarea de vieţi şi bunuri nu se face uşor, dar am încredere în ei, aşa cum şi ei au încredere în forţele proprii! Succes, dragi tineri! Bine aţi venit în familia ISU Neamţ şi fie ca Dumnezeu să vă fie alături la fiecare misiune şi să v-o încununeze cu reuşită!“. Acesta a fost mesajul transmis de prefectul Adrian Niţă, care a luat cuvântul în cadrul ceremoniei.

Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ Neamţ au prezentat un scurt istoric a ceea ce reprezintă depunerea jurământului. Cuvântul provine din latină, juramentum, fiind o promisiune solemnă făcută de cineva, de regulă în public, printr-o formulă fixă, cu invocarea divinităţii sau a unei valori morale recunoscute.

Prima formă o întâlnim în antichitate, când Jocurile Olimpice începeau cu o procesiune solemnă, jertfe, defilarea concurenţilor şi jurământul olimpic. Mai târziu, în Imperiul Roman, fiecare soldat îşi exprima credinţa printr-un jurământ denumit sacramentum. În Evul Mediu, ceremonia care cuprindea jurământul de credinţă şi de supunere al unui vasal faţă de suzeranul său purta denumirea de omagiu.

Ulterior, peste vechiul omagiu s-a suprapus un al doilea ritual, strict religios: cu mâna întinsă pe Evanghelie sau moaşte, noul vasal jura să-i fie credincios stăpânului său. Era ceea ce se numea jurământ de credinţă. Se constată, că din jurământul militar izvorăsc două dimensiuni esenţiale: apărarea ţării până la sacrificiul suprem şi existenţa divinităţii în cadrul acestui legământ.