Dialog despre anticipație cu informaticienii de la „Moisil”

 

 

Ce alt subiect mai bun decât literatura de anticipație putea fi propus elevilor de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” la întâlnirea cu scriitorii Mircea Opriță și Liviu Surugiu, aflată pe agenda celei de-a VII-a ediții a FILIT? Cu siguranță adolescenților le plac și alte genuri literare, însă dat fiind specificul liceului, unde tinerii învață să măsoarea cantitatea de informație în biți, apoi să proiecteze sisteme ori roboți pe care să-i și programeze, anticipația este o formulă foarte bună pentru sporirea creativității.

Amfitrionii, Anamaria Ghiban și Dana Anghelescu, profesori de limba română, au moderat cu măiestrie dialogul dintre tineri și invitații lor, nume cunoscute în literatura SF. „Întâlnirea cu scriitorii a devenit tradiție în cadrul festivalului. După cum v-ați obișnuit, la fiecare început de octombrie avem printre noi doi scriitori români sau oaspeți de peste hotare. De această dată îi avem alături pe Mircea Opriță și Liviu Surugiu, doi autori cu o scriitură diversificată. Am fost fascinată să le descopăr o multitudine de preocupări în literatură și nu numai”, a spus Anamaria Ghiban. După o scurtă prezentare a CV-urilor celor doi invitați, făcută de Dana Anghelescu, oaspeții au intrat în dialog cu tinerii,

„Un paznic al farului SF”

Mircea Opriță este unul dintre greii anticipației din România. A debutat ca poet, dar la scurt timp a virat către proză, apoi s-a ocupat și de traduceri. Este o figură proeminentă în spațiul literar românesc al SF-ului, cu o carieră impresionantă, „un paznic al farului”, după cum a spus scriitorul Liviu Surugiu. La întâlnirea de la Iași le-a prezentat elevilor câteva din ultimele sala apariții, „Nopțile memoriei”, „Zodia meduzei”), a vorbit despre pasiunea sa pentru scris și despre ajutorul pe care îl oferă în dezvoltarea fiecărui om, a prezentat o parte din viitoarele proiecte literare, apoi a atins și subiectul filmelor de anticipație, în special al celor făcute după cărțile lui H. G. Wells, pe care l-a retradus în românește. „Se spune că o carte este bine să fie retradusă după 50 de ani pentru că între timp multe lucruri se schimbă și este bine să vedem totul cu ochii timpurilor noi. Am retradus o parte din cărțile lui Wells și de fiecare dată găsesc înțelesuri noi”, a spus Mircea Opriță.

„Liviu Surugiu este scriitor, om de radio și jurist, scenarist premiat de HBO”, a continuat prof. Dana Anghelescu prezentarea celui de-al doilea invitat, stârnind zâmbetul condeierului care a spus că „meseria de jurist este undeva într-un colț, făcută OK”.

Liviu Surugiu a absolvit Facultatea de Drept a Universității București (1997). Scriitor și scenarist, finalist al concursului de scenarii de film organizat de HBO în 2013. A locuit zece ani la Madrid. În prezent este jurist și locuiește în București. A debutat cu o povestire în Jurnalul SF, în 1995. Este unul dintre cei mai premiați autori români de SF și unul dintre cei mai citiți. A publicat șapte volume (romane și proză scurtă), are cinci premii la ultimele patru ediții ale Convenției Naționale de Science-Fiction (pentru roman, volum de proză scurtă, povestire).

„Parcursul meu a fost altfel. Față de voi, care știți încă de pe acum ce meserie veți avea, cea de IT-ist, care va aduce și mulți bani, nu ca poezie - sărăcie, la mine lucrurile au stat altfel”, a spus Liviu Surugiu. „Am terminat profilul de Matematică-Fizică și trebuia să ajung un mare judecător. Mi-aș fi dorit să urmez Filologia, dar nu era acest profil acolo unde am învățat eu. Am scris încă de prin școală, dar nu cred să fi fost vreun tânăr care să nu fi făcut asta, măcar în acele oracole (jurnale de-ale adolescenților, celebre mai ales în vremea comunismului – n.r.), în care completam cu toții tot felul de chestii. Da, am fost și premiat de HBO pentru un scenariu, am luat locul II sau III și m-am ofticat că nu am fost primul, dar am fost premiat”, a continuat, în același ton umoristic, Liviu Surugiu, apoi dialogul a virat tot către anticipație, în special către filmele SF: „După cum vedeți, șapte din cele mai zece tari filme de la Hollywood au un astfel de scenariu, pe care îl scrie tot un scriitor”.

Punctând că anticipația este totul, mai ale acum, când inovația schimbă tehnica peste noapte, când deja într-un an telefonul cel nou și performant este aproape învechit, când de aseară și până astăzi lucrurile s-au schimbat deja în orice computer, Liviu Surugiu i-a îndemnat pe elevi să își păstreze curiozitatea și să-și up-dateze mereu creativitatea fiindcă altfel „vom fi depășiți”.

Tinerii au fost încântați de dialog și de ospeții pe care i-au avut alături. Privindu-i, nu aveai cum să nu te întrebi cum va arăta lumea pe care o vor construi, cum va arăta literatura de anticipație în anii în care ei își vor pune în practică ideile și proiectele care deja le-au dus faima, tinerii de la „Moisil” fiind câștigătorii multor competiții dificile de Informatică și de Robotică.

Ce este literatura SF

Stiințifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction) este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.

Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.

Fiind în mod indisolubil legat de conceptul de știință, premisele pentru nașterea genului științifico-fantastic apar începând cu secolul al XVI-lea odată cu revoluția științifică, în special după descoperirile lui Galileo și Newton în astronomie, fizică și matematică. Isac Asimov stabilește ca premisă esențială revoluția industrială, crezând că științifico-fantasticul are nevoie de o dezvoltare larg răspândită și conștientă a relației dintre știință și tehnologie. Din aceste motive, pentru a identifica data nașterii științifico-fantasticului modern, s-a stabilit prin convenție aprilie 1926 când apare prima revistă americană de literatură științifico-fantastică, „Amazing Stories”, editată de Hugo Gernsback, dată care marchează momentul în care științifico-fantasticul începe să devină un fenomen popular. Cu toate acestea genului îi pot fi atribuite numeroase opere anterioare, de la romanul gotic Frankenstein, de M. Shelley, la romanele științifice ale lui Jules Verne și H.G. Wells.

Maura ANGHEL