Gheorghe Mencinicopschi: „Veganismul este ceva împotriva firii omului”

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi este de profesie biolog, biochimist, profesor universitar şi cercetător în domeniul alimentaţiei sănătoase. A scris nenumărate cărţi cu sfaturi nutriţionale, dar şi cărţi legate de structura informaţională a alimentelor, aşa cum este şi cazul ultimei cărţi lansate, miercuri, la Iaşi - „Crezi că ştii să trăieşti?” Cu această ocazie, Gheorghe Mencinicopschi a răspuns, în exclusivitate, la câteva întrebări adresate de Evenimentul Regional al Moldovei.
- Domnule profesor, spuneţi-ne, în primul rând, unde greşesc românii atunci când mănâncă?
- Cel mai mult greşesc, spun eu, atunci când aleg să creadă în reclamele mincinoase, în preţul foarte scăzut şi în gustul foarte bun al alimentelor, necitind eticheta. Întotdeauna spun acest lucru, deşi poate este plictisitor, şi mulţi vor invoca motive precum: Nu pot să citesc pentru că este foarte mic scrisul, sau că este scris pe îndoitura ambalajului, sau Dacă citesc, nu înţeleg nimic. Dumneavoastră aţi cumpăra, ceva, chiar un pahar, despre care nu ştiţi nimic şi nu l-aţi inspecta să vedeţi dacă este crăpat, dacă este ciobit, dacă desenul de pe el nu are defecte? Nu l-aţi cumpăra. Atunci, cum ne permitem să cumpărăm şi, mai mult, să mâncăm un aliment care devine sănătate sau moarte fără să ştim nimic despre el în afară de faptul că este ieftin şi bun la gust? Să ştiţi că, astăzi, gustul în alimente este creat artificial. Nu este un gust natural. Este chiar un gust care dă dependenţă şi te face dependent de acel aliment, fie că vrei sau nu să îl mănânci. De regulă, alimentele sunt foarte bogate în zaharuri şi atunci apar fenomenele pe care le vedem tot mai des în jurul nostru: supraponderalitatea şi obezitatea, inclusiv la copii.

„Obezitatea este însoţită de boli cardiovasculare şi de anumite forme de cancer sau alte boli”

- Boli dintre cele mai periculoase pentru cei mici...

- Obezitatea este o boală cronică, o boală aşa cum este, să spunem, şi diabetul. Sau apare boala cardiovasculară. Şi obezitatea este însoţită de diabet, în special de diabetul de tip 2, şi de aceea se mai numeşte şi diabezitate. Aceasta este însoţită de infertilitate, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Obezitatea este însoţită de boli cardiovasculare şi de anumite forme de cancer sau alte boli. Paradigma „gras şi frumos” nu mai este deloc adevărată. Gras înseamnă bolnav. Acest fapt, mai ales în cazul copiilor, reprezintă o dramă, deoarece copilul acela va fi sortit bolilor cronice la o vârstă foarte tânără. Spuneam adesea că suntem generaţia asta de părinţi ai căror copii sunt mai bolnavi decât suntem noi. Şi atunci, de ce nu citim eticheta? Repet, veţi spune „nu înţeleg nimic”, dar ne aflăm în era IT, avem device-uri. Şi să zicem că găseşti acolo, din întâmplare cuvântul „carboximetilceluloză”, şi nu ştii ce înseamnă. Imediat iei telefonul şi-i cauţi definiţia într-o bază de date. Şi atunci ştii despre ce e vorba. Şi după aceea abia poţi să hotărăşti dacă îl mai cumperi sau nu, dacă îl consumi sau nu. Trebuie să ne facem o cultură în domeniul alimentului, fiindcă spre deosebire de celelalte vieţuitoare, omul nu se naşte cu instinctul de a se hrăni corect. Pisica, de exemplu, se naşte cu instinctul de a consuma carne crudă. Şi nu cred că cineva poate să convingă o pisică să mănânce struguri. Dar omul trebuie să înveţe să mănânce, omul este un omnivor, el trebuie să mănânce puţin din toate. Dacă omul îşi elimină toate produsele din carne din alimentaţie, el nu se va transforma într-un erbivor, organismul lui nu se va modifica pe interior şi nu se va transforma în cel al unei capre, iar organismul va suferi dacă nu este hrănit corespunzător. De aceea, este important să învăţăm să mâncăm corect. Altfel, vor apărea boli genetice şi vor avea de suferit copiii şi nepoţii noştri şi trebuie să conştientizăm lucrul acesta.
- Cum anume consideraţi că ar trebui să fie educat un om atunci când vine vorba de alimentaţie?
- Ar trebui să existe o educaţie care să înceapă în primul rând din familie. Şi familia este mediu sanogen sau obezogen, iar dacă părinţii şi bunicii sunt obezi, cum vor fi copiii? Tot obezi, nu? Asta deoarece copiii vor împrumuta acelaşi obicei pe care l-au văzut la membrii familiei lor, care mănâncă nesănătos. Nu poţi interzice copilului să nu mănânce ceva pe care tu îl mănânci. E ca şi cum ai merge la medic, iar acesta stă cu ţigara aprinsă în faţa ta şi îţi spune să nu fumezi. Copilului nu trebuie să i se interzică, ci să i se explice. Iar cea mai bună metodă de învăţare, la vârstele acestea mici, este exemplul personal, pentru că prin imitaţie li se formează personalitatea micuţilor. Apoi, există şcoala, când copilul deja e mare şi copilul ar trebui trebui să primească informaţii de bază, informaţii elementare despre alimentaţie. Dar disciplinele de acest fel nu există în şcoli, în schimb copiii sunt obligaţi să înveţe alte discipline, nefolositoare, pe care le respinge, care îl fac să urască şcoala. Şcoala ar trebui să formeze caractere şi să te pregătească pentru viaţă. Şcoala nu ar trebui să fie informativă, ci formativă. După aceea, adolescentul educat corect va şti să aleagă alimentele sănătoase cu care să se hrănească, va alege să trăiască într-un mod sănătos.
„Mâncatul sănătos poate fi o iluzie, important este cum mănânci”

- Ce alte greşeli comitem în mod frecvent, fără a ne da seama, şi care ne afectează pe termen lung?
- Sedentarismul este, de departe, cel mai important factor care ar trebui evitat. Copiii nu mai ştiu să cadă, tinerii nu mai ştiu să meargă, nu aleargă în aer liber, cum au făcut generaţiile noastre şi toate generaţiile dinaintea noastră. Pentru că aşa cum omul trebuie să înveţe să mănânce, acesta trebuie să înveţe şi să meargă. Nu suntem precum puiul de căprioară, care la câteva minute după ce a fost adus pe lume aleargă după mămica lui. Nouă ne trebuie un an, poate un an şi ceva, să învăţăm să mergem. Dar dacă nu continuăm să mergem, sedentarismul combinat cu o alimentaţie nesănătoasă este distrugător.

Miercuri, 23 octombrie, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi a avut loc o conferinţă dedicată alimentaţiei sănătoase, eveniment organizat cu prilejul zilelor universităţii. Conferinţa s-a intitulat „Hrană sănătoasă pentru trup, minte şi suflet”, iar premisa de la care a pornit discuţia a fost o simplă întrebare: „Crezi că ştii să trăieşti?”. Răspunsurile au fost oferite de către invitaţi, specialişti în domeniul alimentaţiei - prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, dr. Ovidiu Bojor şi scriitoarea Maria Timuc. În cadrul conferinţei au avut loc mai multe lansări de carte şi o sesiune de autografe.

- Sunt anumite practici alimentare, automatisme, care ne afectează fără să ne dăm seama?

- Astăzi am ajuns să mâncăm fără să ne hrănim. Ce vreau să spun cu asta este că, de multe ori, mâncăm un covrig, dimineaţa, şi acesta reprezintă masa principală în acea zi a noastră, a oamenilor care nu mai au timp. Dar a nu a avea timp să mănânci şi a nu avea timp să îţi prepari mâncarea echivalează cu a te îmbolnăvi. Iar acest obicei este practicat de o întreagă comunitate, luând un covrig şi o cafea îndulcită, şi ce am făcut?, am mâncat zahăr. Covrigul este zahăr, este amidon, care înseamnă glucoză, iar băutura îndulcită este zahăr. Şi am mâncat astfel zahăr cu zahăr, calorii goale care nu ne aduc nici proteine, nici lipide sănătoase şi cu atât mai puţin vitamine şi minerale. Şi corpul meu suferă şi la un moment dat, mă voi îngrăşa şi mă voi îmbolnăvi. Apoi, mă întreb: Dar ce am făcut?, considerând că am mâncat sănătos în majoritatea timpului. Mâncatul sănătos poate fi o iluzie, important este cum mănânci.
- Ce anume nu lipseşte din alimentaţia dumneavoastră?
- Niciodată nu lipsesc legumele şi le recomand, dar asta nu înseamnă că sunt vegetarian sau vegan, ci cu atât mai puţin. Legumele conţin ceva ce au doar foarte puţine alimente, şi anume fibră alimentară, de aceea ele sunt recomandate drept garnituri pentru alimentele care nu au fibră alimentară, precum ouăle, carnea, toate produsele din carne şi brânzeturile. Lipsa fibrelor poate facilita constipaţia, care reprezintă una dintre cauzele de autointoxicare pentru că, în momentul în care nu poţi să elimini fecalele, toate toxinele generate prin procesul de digestie şi de fermentaţie vor fi absorbite în sânge, şi ne vor îmbâcsi celulele din care este alcătuit corpul, iar organe precum creierul şi inima se vor îmbolnăvi. De aceea, este necesar ca de fiecare dată când consumăm alimente fără fibre să le mâncăm cu legume şi nu cu carbohidraţi, adică lângă friptură să nu pun pâine albă, ci o granitură de legume.
„Generic, organismul nostru, genetic, este adaptat să mănânce alimentele specifice sezonului”

- Sunt veganii mai sănătoşi decât ceilalţi?
- Nu. Veganismul este ceva împotriva firii omului. Omul este omnivor. Unii sunt convinşi, din varii motive, total eronate, de faptul că dacă nu mai mănâncă ei carne înseamnă că nu vor mai polua mediul înconjurător. Numai că, de când este pământul, au existat milioane şi milioane de rumegătoare. Gândiţi-vă că în urmă cu 200 de ani în America era plin de bizoni, care generau metan. Sau mlaştinile, care sunt întinse pe sute de mii de kilometri pătraţi şi produc mult mai mult metan chiar şi decât rumegătoarele... Dar nu s-a întâmplat nimic până în era industrială, când a fost recoltat carbonul din rezervele fosile. Arderea cărbunilor, a petrolului, asta a dus la încălzirea globală, nu animalele. Deci, dacă pornim de la premisa că vom fi mai prietenoşi cu mediul înconjurător dacă nu mâncăm carne, alimentăm o minciună. La fel şi faptul că vom fi mai sănătoşi.
- Ar trebui oamenii să îşi schimbe alimentaţia în funcţie de sezonul în care se află?
- Ar fi bine, pentru că întotdeauna omul a mâncat în funcţie de sezon şi asta deoarece nu existau alimentele cu conservabilitate atât de îndelungată precum cele de astăzi, iar organismul nostru, genetic, este adaptat să mănânce alimentele specifice sezonului. Adică, e bine să mănânc roşia atunci când apare ea în grădină. E bine să mănânci local, alimente care sunt produse într-o zonă apropiată zonei în care trăiesc, din varii motive: un măr adus de la 10 kilometri absolut sigur trebuie tratat pentru a fi sănătos, pentru că altfel nu rezistă. Un măr adus de la 200 de metri nu mai are nevoie de niciun tratament.
„Nu este bine să mâncăm când suntem obosiţi sau când suntem nervoşi ori înfriguraţi”

- Cum putem stabili calitatea alimentelor pe care le achiziţionăm, pe care le consumăm?
- În privinţa calităţii se poate face o mare confuzie, chiar şi în lumea nutriţioniştilor. Prin calitate se înţelege doar calitatea senzorială, a gustului. Se poate întâmpla să mănânc un aliment şi să văd că e savuros, ceea ce mă va face să cred că este şi sănătos. Acest aspect este cât se poate de fals. Calitatea nu este intrinsecă şi nici nu poate fi stabilită cu ajutorul simţurilor noastre. Calitatea alimentelor este hotărâtă doar în urma analizelor proprietăţilor nutriţionale esenţiale, iar ceea ce ar trebui să urmărim este dacă alimentele pe care le consumăm conţin aminoacizi esenţiali, vitamine, minerale, acizi graşi esenţiali sau omega 3. Despre crononutriţie am scris chiar un capitol şi este foarte important când mâncăm, cum mâncăm şi unde mâncăm. Nu este bine să mâncăm în maşină, pe stradă, privind la televizor, când suntem obosiţi sau când suntem nervoşi ori înfriguraţi. Trebuie să aşteptăm să revenim la o stare de confort, apoi ne aşezăm la masă şi ne concentrăm asupra mâncării, care mai întâi este mâncată cu ochii, pentru ca creierul să trimită semnale sistemului digestiv să secrete sucurile gastrice şi digestia să decurgă sănătos. Dar dacă eu nu sunt atent la ceea ce mănânc, în primul rând voi mânca mai mult decât ar trebui, digestia nu va decurge sănătos, iar de aici pornesc toate neajunsurile şi îmbolnăvirea.
- Cum afectează postul organismul uman?
- Omul este foarte rezistent la înfometare, dar nu este rezistent la îmbuibare. Postul intermitent este unul dintre comportamentele alimentare cele mai sănătoase, deoarece aduce organismul într-o stare de autoreparare şi nu generează un exces de calorii. Postul intermitent presupune să ai cel puţin 10-12 ore între o masă şi alta. Să mănânci dimineaţa, când e bine să mănânci cel mai mult şi consistent, şi peste încă 10-12 ore, iar în timpul acesta să nu ronţăi nimic, doar să bei apă sau lichide care te hidratează, în niciun caz alcool, iar corpul va avea timp să se redreseze, să se refacă.

A consemnat Daiana SFREDEL