Începe Postul Crăciunului

Astăzi este Lăsata Secului înainte de intrarea în Postul Crăciunului, care începe pe 15 noiembrie * altădată era zi de mare sărbătoare, când oamenii se adunau pe la rude şi prieteni pentru a se îndestula din toate bunătăţile care le vor fi apoi interzise timp de 40 de zile

Ziua de Lăsatul Secului este înţeleasă nu doar ca o trecere la un altfel de regim alimentar, ci mai ales ca o zi de pregătire pentru trecerea de la un mod de viaţă la altul. În unele zone petrecerile înainte de intrarea în post ţineau şi câte 3 zile şi continuau până în prima zi din post, numită şi Spolocania.

Petreceri în familie

La petreceri erau invitaţi şi cei cu care membrii familiei au avut conflicte pentru a se ierta, astfel încât să intre în post şi curaţi sufleteşte. „Petrecerile începeau pe data de 13 când noaptea aveau loc în general petreceri la rude cu mâncare de frupt, cu muzică şi mare veselie, cu tot felul de pocnitori, se trăgea chiar şi cu puşca, apoi continuau pe data de 14, iar pe 15 când e de fapt prima zi de post avea loc Spolocania, când trebuia musai să îţi clăteşti gura cu rachiu ca să intri curat în Post. Femeile mergeau la cârciumile din sat ca să consume băuturi alcoolice, dar înainte de a pleca de acasă curăţau toate vasele cu leşie le întorceau cu gura în jos sau le urcau în pod, pentru ca de acum să gătească în alte vase folosite doar pentru mâncărurile de post. De multe ori vasele de lut erau duse în fundul grădinii şi sparte pentru ca în post să se pregătească mâncarea în vase noi”, a povestit Florentina Buzenschi, de la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.

Rotofei ca oul
În vechime se mai obişnuia ca resturile de la masa de Lăsata Secului să fie date păsărilor sălbatice pentru ca acestea să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă erau întoarse cu gura în jos pentru a nu aduna spiritele rele. În ziua de Lăsatul Secului mai exista obiceiul ca fiecare, dar mai ales copiii, să mănânce un ou pentru a fi rotofei ca oul.
Postul era ţinut altădată de toată familia, mai puţin de copiii foarte mici şi de cei bolnavi. Chiar dacă bucatele de post erau mai sărăcăcioase şi mai puţin variate decât cele de astăzi, postul era respectat cu sfinţenie.
„Meniul cum îl înţelegem noi astăzi era cu totul altfel. Vorbim de acele puţine legume care se conservau pe iarnă, în special varza, cartofii, fasole, ghebe sau ciuperci înşirate pe aţă pe care apoi le rehidratau, sau orez. Alimentaţia era foarte săracă , în special în zonele de câmpie, şi mă refer la anul 1900 , baza era făina de porumb şi de aceea foarte multe persoane se îmbolnăveau la ieşirea din post”, mai spune Florentina Buzenschi

Citeşte şi: Începe modernizarea spitalelor din Neamţ

Alina FERENŢ

În perioada dintre 15 noiembrie şi 25 decembrie, cât durează postul Crăciunului, în satele româneşti se respectau cu sfinţenie obiceiuri care să asigure bunăstarea şi prosperitatea familiei în anul care vine şi care dădeau culoare unei perioade de prohibiţii. Sărbătorile erau aşteptate cu mare nerăbdare de toate vârstele şi pe măsură ce se înainta în post se simţea o stare de bucurie şi de comuniune. Totodată era perioada când se organizau şezătorile şi se pregăteau cetele de colindători şi de urători.