Judeţul Iaşi va avea noi staţii antigrindină, în 2018

Valoarea investiţiilor din ultimii 15 ani în centrele antigrindină s-a ridicat la peste 200 milioane lei * judeţul Iaşi va fi printre puţinii beneficiari din ţară la construcţia de noi tunuri antigrindină în anul 2018 * unele s-au finalizat încă de anul trecut, însă nu sunt dotate cu rachete * consturile pentru construirea, dotarea şi funcţionarea unor astfel de centre se ridică la câteva sute de mii de euro

Promovat încă din perioada de guvernare 2000-2004, sistemul antigrindină a cunoscut, în ultimii ani o dezvoltare accentuată, cu sume consistente de la bugetul de stat. Bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat, în luna decembrie, cu suma de 50 milioane lei, bani destinaţi programului antigrindină. În 2017, pentru realizarea Programului Naţional Antigrindină şi Stimularea Precipitaţiilor s-au alocat 100 milioane lei iar în perioada 2015-2016, 21 milionane lei. Astfel, alocările din ultimii ani au fost estimate la 200 milioane lei, iar cei mai mulţi bani au mers către centrele naţionale din judeţele Iaşi, Vrancea şi Prahova. În 2017, ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină, la nivel național au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate la Prahova, 198 de rachete în Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate în judeţul Iași. Potrivit specialiştilor din cadrul Direcţiei Agricole Judeţene Iaşi, scopul sistemului naţional antigrindină este de a asigura protecţia culturilor agricole precum şi a comunităților din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase. Reprezentanţii DAJ Iaşi spun că au solicitat deja fonduri pentru construcţia unui număr iniţial de cinci puncte de lansare, care s-au redus pe parcurs la doar patru. „Pe lângă programul naţional antigrindină care nu este gestionat de noi, am cerut înfiinţarea altor puncte de lansare pe raza judeţului nostru. Noi vrem ca în anul 2018, printr-un parteneriat public-privat cu fermierii, să reuşim construcţia unui număr de cinci puncte de lansare. Am dori, astfel, să acoperim zona de nord, cum ar fi Roşcani – Bivolari, în zona Probota, unul în zona Popricani – Movileni şi am vrea la Victoria dar coincide cu unul din punctele de la Dancu. Deocamdată suntem la nivel de discuţii cu ferimerii, care şi-au exprimat dorinţa de a face ei partea de construcţie şi rămâne să vedem dacă tot ei achiziţionează şi lansatoarele iar gestionarea sistemului să se facă de către Sistemul Antigrindină, pentru că nu poate fi privat. Vorbim de sume de la 40-50 mii euro pe punct de lansare, lansatorul ar costa undeva la peste 20 mii euro iar gestiunea lor se va face prin bugetul naţional”, a declarat Magneriu Jalbă, inspector în cadrul DAJ Iaşi.

 

Cele trei puncte de la Cotnari, dotate anul acesta

 

În 2017 au fost demarate lucrările pentru trei puncte de lansare în zona Cotnari, respectiv Sârca, Strunga şi Hălăuceşti. Dacă în două locaţii au fost deja finalizate lucrările, la Sârca construcţia este aproape gata şi aşteaptă ca anul acesta să vină şi dotările, fără de care staţiile nu ar avea activitate. „La acest moment avem trei puncte pe zona Cotnari unde s-au terminat construcţiile. La Sârca am fost chiar înainte de Sărbători şi mai era o platformă de turnat, cred că şi acolo lucrările sunt gata. Nu ştim însă când vor fi dotate cu lansatoare, pentru că lucrările au fost etapizate. Sperăm ca până în luna iunie să fie dotate, pentru că atunci încep fenomenele”, a mai spus Magneriu Jalbă. Specialiştii au explicat şi cum funcţionează aceste lansatoare. De exemplu, tunul antigrindină trebuie pornit cu cel puţin 20 de minute înainte de sosirea furtunii. Acestea funcționează doar în perioada mai - octombrie, intervalul când au loc, de obicei, căderile de gheață. La această dată, Sistemul național antigrindină apară 270.000 de hectare de culturi agricole iar până în 2024, sistemul ar trebui sa se întindă pe două milioane de hectare. Tunul anti-grindină funcționeză fără substanțe chimice, doar pe baza unor explozibili de natură sonică care distrug norul de furtună într-un cerc cu raza de mai mulţi kilometri la o altitudine de 8-10 kilometri. În anii precedenți, multe dintre aceste instalații nu au putut fi utilizate pentru că nu era muniție și nici personal instruit în acest sens. Un exemplu a fost perioada 2011 – 2013, când au avut loc mai multe căderi de grindină în judeţul Iaşi, chiar lângă staţia Moldova 1, iar sătenii s-au plâns că tunurile nu doar alungă grindina ci orice formă de precipitaţii. Un alt incident s-a produs în vara anului 2016, când rămăşiteţe unei rachete antigrindină au făcut o gaură în acoperişul unei familii din satul Sticlăria, comuna Scobinţi.