Memoria exilului românesc trece în patrimoniul UAIC!

* Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a preluat Biblioteca Română din Freiburg, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii ale exilului românesc * UAIC va gestiona acest poatrimoniu alături de Academia Română, filiala Iași * planurile UAIC, dezvăluite de rectorul său, prof.univ.dr Tudorel Toader, sunt legate de conservarea patrimoniului prestigioasei biblioteci, de selectare, de ordonare a arhivei, de digitalizare, pentru a o face accesibilă din orice colț al lumii

Fidelă principiilor de cultivare, dezvoltare și transmitere a valorilor naționale către românii de pretutindeni și nu numai, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a reușit ceea ce pentru mulți dintre intelectualii români pare încă de domeniu imposibilului: preluarea Bibliotecii de la Freiburg, loc consacrat al memoriei exilului românesc, simbol al rezistenţei culturii naționale.

Recuperarea valorilor naționale s-a înscris de multă vreme între preocupările dominante ale conducerii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prima universitate modernă a României, iar eforturile în acest sens s-au concretizat, la sfârșitul anului 2022, prin cea mai importantă mutare realizată în sfera culturală, în ultimii ani. UAIC a preluat Biblioteca Română de la Freiburg, loc al memoriei exilului românesc.

 „Stabilitatea și viitorul acestui edificiu cultural sunt foarte importante pentru noi și ne vom strădui în acest sens” - prof.univ.dr Tudorel Toader, rectorul UAIC 

Pentru aceasta, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof.univ. dr Tudorel Toader, alături de prof.univ. dr Ionel Mangalagiu, prorector, și de academicianul Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, s-au deplasat la Freiburg, la finalul lunii decembrie 2022, unde, au avut o întrevedere cu secretarul de stat Gheorghe Florin Cârciu, de la Departamentul Românilor de Pretutindeni, și Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg.

La sediul Bibliotecii, aceștia s-au întâlnit și cu membri ai diasporei academice, profesori universitari, cercetători, oameni de cultură, doctori în științe, precum și cu reprezentați ai mediului asociativ românesc. „Am știut că aici există un depozit de cultură, de educație, de istorie, știință și am convenit, împreună, să punem în valoare acest fond documentar, o lucrare cu adevărat necesară. Inițial, s-a discutat posibilitatea de a prelua doar jumătate din patrimoniul Bibliotecii, iar cealaltă jumătate să revină Universității din Freiburg. Apoi, ni s-a propus să preluăm noi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, totul, însă am susținut posibilitatea ca jumătate din patrimoniu să revină Academiei Române, prin filiala sa de la Iași. Aceasta, din dorința de a asigura stabilitate și continuitate, de a păstra identitatea acestui obiectiv, pentru ca Biblioteca să aibă doi poli de susținere, doi piloni de spijin”, a mărturisit prof.univ.dr Tudorel Toader, rectorul UAIC.

Costurile necesdare lucrărilor de modernizare a Bibliotecii vor fi suportate de la bugetul de stat. „Domnul secretar de stat Gheorghe Florin Cârciu a înțeles importanța acestui demers și a garantat că toate cheltuielile necesare modernizării Bibliotecii vor fi suportate integral de la bugetul de stat, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, pe care-l reprezintă. Noi nu vom lua fondul de carte de acolo, biblioteca își va păstra funcția, va rămâne acolo, își va păstra statutul pe care-l are, de bibliotecă publică. Există spații de cazare de care tinerii doctoranzi, cercetători se vor putea folosi în procesele de studiu, de documentare”, a precizat rectorul UAIC.

Pentru început, planurile UAIC sunt legate de conservarea patrimoniului prestigioasei biblioteci, de selectare, de ordonare a arhivei, de digitalizare. „Dorim ca Biblioteca să devină accesibilă și celor care nu au șansa de a veni la Freiburg pentru a se documenta în formula clasică, prin plăcerea aceea de a răsfoi fila de carte. Dacă partea fizică a fondului documentar este conservată, iar partea electronică va facilita accesul de oriunde din lume, înseamnă că ne putem aduce și noi o minimă contribuție la perenitatea acestei instituții”, a adăugat rectorul UAIC, prof.univ.dr Tudorel Toader.

Conform declarațiilor rectorului UAIC, se lucrează la documentele predării patrimoniulu, la clarificarea problemei din perspectivă juridică, „deoarece Universitatea nu poate să angajeze nicio cheltuială dacă nu are un drept juridic, indiferent de forma acestuia”. „Vom găsi, cu siguranță, formatul juridic necesar, cu clauzele pe care donatorii le vor evoca, pentru că dorința exprimată de ambele părți este aceea ca Biblioteca să rămână în Freiburg, cu fondul documentar, cu informațiile accesibile, iar doritorii, cercetătorii, specialiștii din diferite domenii să vină, să se documenteze, să publice, să pună în valoare acest fond documentar. Stabilitatea și viitorul acestui edificiu cultural sunt foarte importante pentru noi și ne vom strădui în acest sens”, a adăugat prof.univ.dr Tudorel Toader.

După redactarea documentelor de transfer a proprietății către UAIC și Academia Română, filiala Iași, UAIC a decis să angajeze specialiștii necesari pentru a face „ordine” în bibliotecă, prin digitalizare, transfer în online, astfel încât accesul la bibliotecă să-l aibă oricine, din orice parte a lumii.

Manuscrisele lui Eminescu, Alecsandri, Rebreanu, Eliade, Enescu…

Înființată la 1 mai 1949, din iniţiativa lui Virgil Mihăilescu, fost bibliotecar al Academiei Române, şi a unui grup de români din afara granițelor țării, ca spațiu de rezistență anti-comunistă, spațiu de refugiu al românismului în calea sovietizării forțate, al neantizării spiritului și ființei naționale, Biblioteca Română din Freiburg a reprezentat, decenii la rând, un centru intelectual de referință, singura sursă de nutrire culturală a românilor din diaspora.

Izvor mănos de cultură și spirit românesc, Biblioteca a rămas, decenii la rând, unica bibliotecă românească din Occident întemeiată de români, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii ale exilului românesc. 

Biblioteca Română de la Freiburg a pornit la drum cu 36 de opere româneşti, 14 broşuri şi manuale diverse, 10 volume de traduceri în limbi străine, 8 lucrări despre România, 16 publicaţii din străinătate, 2 lucrări manuscrise și 110 volume din literaturi străine.

Biblioteca și-a sporit foarte repede fondul de carte, din nenumărate donaţii, cuprinzând nu doar volume românești și străine, ci și scrisori, manuscrise, documente originale. Instituția a primit chiar și o subvenție din partea statului german, însă aceasta a fost suprimată, în anii '80, odată cu tensionarea relațiilor dintre statul roman comunist și cel german.

Astăzi, în colecții se află circa 200.000 de volume şi aproximativ un milion de exemplare din diferite periodice, numărul acestora, editate de exilul românesc în ultimele șapte decenii, depăşind 2.500 de titluri.

În cadrul Bibliotecii există Secţia Sud-Est Europeană, Secţia Macedo-Română, Secţia Textelor Documentare, Secţia Tezelor de Doctorat, Secţia Periodicelor, Secţia „Monitoarelor Oficiale” şi a „Buletinelor Oficiale” 1875-1976, precum şi Secţia de Manuscrise, lucrări extrem de valoroase.

Biblioteca Română din Freiburg are în patrimoniu o colecţie impresionantă de reviste și gazete româneşti apărute în exil, dar și unele manuscrise de o valoare inestimabilă, cum ar fi manuscrisul poeziei „Criticilor mei”, scrisă de Mihai Eminescu (donat de familia dinastică de Hohenzollern), precum și manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Sextil Puşcariu, G. Racoveanu, Liviu Rebreanu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Mircea Eliade, George Enescu, Elena Văcărescu, Vintilă Horia, Regina Maria, Basil Munteanu, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Dinu Lipatti, G. Tutoveanu, Victor Ion Popa.

Tot aici se regăsesc obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia, printre acestea aflându-se „costumul muscelean purtat de regina poetă Carmen Syilva (Regina Elisabeta a României)” şi, „în aceeaşi vitrină, mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, moartă la o vârstă fragedă”, precum şi un alt costum muscelan complet, „care a aparţinut cândva familiei Haşdeu”.

Biblioteca deţine şi lucrări plastice realizate de Nina Batalli, Dimitrie Berea, Eugenia Caragaţă, Eugen Ciucă, Eugen Drăguţescu, N. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Alexandru Istrati, Ion Mirea, Theodor Pallady, Magdalena Rădulescu, J. A. Steriadi, G. Tomaziu, dar şi o impresionantă colecţie numismatică.

Sute de teze de doctorat și lucrări de licență documentate în Biblioteca Română din Freiburg

Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii, a dezvăluitv faptul că, în decurs de peste 70 de ani, la Biblioteca Română din Freiburg s-au realizat 360 de teze de doctorat și lucrări de licență, atât de către români din afara granițelor (înainte de anul 1990), dar și de românii din țară, după căderea regimului comunist. „Mulți străini și-au făcut doctoratul cu material documentar de la noi, ca, de pildă, un japonez care a susținut la Tokio o teză de doctorat despre Ștefan Baciu, cu un profesor japonez care îi fusese student lui Ștefan Baciu la Universitatea din Honolulu. Am avut și doctoranzi români din zonele limitrofe patriei locuite de români, de pildă, o tânără din Voivodina, precum și un tânăr din Basarabia stabilit în Canada. Apoi, Buletinele anuale ale Bibliotecii Române din Freiburg cuprind multe sute de pagini de studii, o serie dintre ele privind exilul, dar și Basarabia și Bucovina, lupta anticomunistă și alte subiecte care devin din ce în ce mai curajoase, în ultima vreme… Mai vin la noi să cerceteze materiale de negăsit în altă parte și cercetători faimoși, profesori universitari nu numai din România, ca Mircea Anghelescu, Ion Dur sau Alexandru Ruja, ci din întreaga Europă sau chiar din America de unde a venit anul trecut celebrul istoric din Washington, Paul Shapiro, care a rămas la Freiburg o săptămână întreagă. Orice savant cu dragoste de adevăr este binevenit să studieze textele documentare ale Bibliotecii”, mărturisea, recent, Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg.

„Biblioteca din Freiburg este o comoară, un model unic - nu mai avem în altă ţară o bibliotecă românească”, afirma istoricul Neagu Djuvara, care a folosit Biblioteca pentru documentarea în vederea realizării tezei de doctorat.

Ioana MARIN