Omagiu lui Alexandru Ioan Cuza, „ultimul hospodar al Europei și primul principe român”

 

Spațiul elegant al Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași a găzduit o manifestare de excepție, dedicată împlinirii a 150 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cu acest prilej, a avut loc colocviul ,,150 ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul căruia a conferențiat academicianul Gheorghe Cliveti. Manifestarea s-a bucurat de prezența a numeroase oficialități, șefi de instituții al căror act de naștere a fost semnat în timpul domniei lui Cuza, cel care a înfăptuit România modernă și i-a deschis porțile elegante ale Europei. Au răspuns invitației lansate de dr Aurica Ichim, directorul muzeului, șefii Armatei și ai Jandarmeriei, ai CEC Bank, reprezentanți ai cultelor, ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ai universităților ieșene, dar și ai muzeelor din Galați și Piatra Neamț. Evenimentul a fost salutat de către primarul Mihai Chirica, al cărui discurs a punctat rolul lui Cuza în istorie: „Datorită lui vorbim astăzi de o națiune puternică, al cărei loc în Europa este bine statua. Cuza este un simbol, un moldovean care a reușit să facă un act istoric foarte important”.

Făcând o reverență trecutului, academicianul Gheorghe Cliveti a reaminti momentele în care sicriul cu trupul neînsuflețit al domnitorului, „ultimul hospodar al Europei și primul principe român”, a fost readus în țară. „Cuza a fost OM, iar istoria l-a ridicat în grad de efigie, alături de Ștefan cel Mare și Carol I. Comemorarea implică și o dimensiune celebrativă”, a punctat Gheorghe Cliveti.

O recuperare în mentalul colectiv

În același cadru, a fost lansat și volumul colectiv ,,Alexandru Ioan Cuza – 150 ani de la moarte”, coordonat de dr Aurica Ichim și Alexandru Gorea, prezentat de prof.univ.dr. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. „Prin această carte ne așezăm în aura unei personalități ce a străjuit la marginea de răsărit a lumii europene. Autorii au reușit recuperarea domnitorului în mentalul colectiv. Puțină lume știe câte legi a dat Cuza, una fiind cea a instrucției publice. Prin acea lege se instituia educația gratuită și obligatorie, ceea ce a dus la scoaterea națiunii din somn”, a spus Ioan Milică. Meritele șefilor instituțiilor înființate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au fost recunoscute prin diplome, o distincție asemănătoare fiindu-i înmânată edilului de către directorul muzeului-gazdă. Atmosfera de înaltă ținută a fost completată de un buchet suberb de violete de Parma, florile preferate ale Elenei Cuza, după cum a reamintit Aurica Ichim. „Aducem un omagiu marelui domn Alexandru Ioan Cuza, despre care nu s-a vorbit nici când trebuia și nici suficient. Reverența este obligatorie”, a punctat Aurica Ichim, apoi a mulțumim oficialilor, inclusiv de la Muzeul Cotroceni de unde a fost adusă la Iași sabia de paradă a domnitorului și care a putut fi admirată de către ieșeni timp de două zile.

În urmă cu un secol și jumătate, în data de 3/15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață, la vârsta de 53 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Numele său este legat indisolubil de Unirea Principatelor Române și de modernizarea României.Maura ANGHEL