Parcările subterane, un eșec

Despre crearea unor locuri noi de parcare se vorbește de 10-15 ani fără însă nici un rezultat concret * în Iaşi nu au fost implementate niciodată soluţii de smart-parking, pe de o parte din cauza costurilor mari, iar pe de altă parte din cauza lipsei de terenuri * rugat să abordeze din nou acest subiect, primarul Iaşului spune că zona centrală nu mai avea are nevoie de parcări, în timp ce în cartiere, realizarea unor parcări ingropate ar şubrezi fundaţiile blocurilor * practic, în viitor va trebuie să ne aşteptăm la două locuri: realizarea doar a parcărilor supraterane şi migraţia unor posesori de maşini personale către alte variante de deplasare

De ani buni, ieșenii se plâng că orașul este sufocat de mașini, iar găsirea unui loc de parcare reprezintă cu adevărat un noroc de care, din păcate, nu fiecare posesor de mașini are parte. Deși problema are un caracter național, majoritatea municipiilor confruntându-se cu un deficit de locuri de parcare, Iașul se diferențiază de restul orașelor mari atât timp cât prognozele induc o acutizare a fenomenului, determinată de creșterea indicelui de motorizare. Dacă, cu ceva timp în urmă, era vorba de 321 de mașini la mia de locuitori, în 2030 se va ajunge la către 417 la mia de locuitori, aspect care pune o presiune suplimentară pe parcările rezidenţiale.

În urmă cu şase ani, parcările hidraulice subterane erau o soluţie

Până în prezent abordarea pentru parcările rezidenţiale s-a rezumat la demolarea garajelor improvizate şi amenajarea unor parcări la sol, multe dintre acestea fiind închiriate la un preț mediu de 150 de lei/lună. „Pentru a putea rezolva eficient problema parcării în zonele de locuinţe colective va fi nevoie de lansarea unor proiecte complexe, la nivel de cartier care să se concentreze pe reconfigurarea spaţiilor interstiţiale. Pe baza acestor proiecte complexe se poate calcula cu precizie deficitul de locuri de parcare urmând ca pe baza resurselor de teren disponibile să fie inserate parcări subterane, parcări hidraulice cu 1-3 niveluri sau cu peste 5 niveluri”, se arată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană din 2017.

Nimeni nu mai dorit să investească în astfel de proiecte

Însă odată cu trecerea anilor, ideea parcărilor subterane pe mai multe niveluri a dispărut. Asta deşi în Iași un întreprinzător privat a reușit să producă un prototip de parcare hidraulică supraetajată, oarecum asemnătoare cu ceea ce au făcut sud-coreenii în București. S-a vorbit doar de realizarea unor parcări etajate supraterane, pe structură metalică ușoară sau din beton, însă nici acestea nu au mai fost realizate. Mai mult, nici actualul Plan de Mobilitate Urbană nu mai face referire la necesitatea unor parcări noi,

evident, cu excepţia celor de la marginea oraşului, acele park-and-ride, axându-se în principal pe promovarea transportului public şi a celui alternativ.  

Eşecul parcărilor subterane etajate este confirmat şi de refuzurile oamenilor de afaceri ieşeni de a investi într-o astfel de parcare. Municipalitatea ieşeană a intenţionat să concesioneze platforma betonată denumită generic „Esplanada Piaţa Naţiunii”, cu suprafaţa de 5.279 metri pătraţi, şi eveluată la 4.769.250 euro celui care se obligă să realizeze o parcare pentru minim 25 de ani, contra unei redevenţe anuale nu mai mică de 182.665 euro/an, dar nu s-au găsit clienţi.  Şi ideea parcării subterane care era propusă a se realiza în proximitatea Teatrului Naţional a fost abandonată, municipalitatea nedorind să atragem prezența unui număr sporit de autovehicule în zona centrală. „Intenţia mea ca prima este ca accesibilitatea auto spre centru să fie redusă. Şi oricum zona centrală este acoperită de investiţia de la Palas, găseşti acolo mereu locuri de parcare. Mai e şi cea de la Unirea, cu 300 de locuri. Prin urmare, e greu să mai construim parcări în centru, pentru că odată nu avem unde şi apoi nici nu ar mai trebui”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Un pericol pentru fundaţiile blocurilor

Cât priveşte apariţia parcărilor subterane etajate în cartiere, şi aici sunt probleme. Le explică edilul-şef. „Astfel de parcări s-ar preta în partea de cartiere, dar nu subterane pentru că nu sunt spaţii. Adică vorbim de suprafeţe foarte înguste, în apropierea fundaţiilor de blocuri, care sunt de suprafaţă. Le mai subrezeşti cu construcţii adânci în proximitatea lor”, spune Mihai Chirica.

Cumva viitorul pare sumbru pentru posesorii de maşini din perspectiva locurilor de parcare. Practic, un număr de 2.000 de locuri noi, şi acelea la suprafaţă, create în fiecare an în Iaşi, nu ar fi de ajuns. De altfel, primarul Iaşului, crede că nu va mai dura mult şi vremea maşinii personale va trece, oamenii urmând să opteze pentru alte variante de deplasare din cauza preţurilor la combustibili care este posibil să explodeze în urma conflictelor politice din ce în ce mai numeroase. Dan CONSTANTINESCU