Peste 18.000 de ieşeni au părăsit definitiv ţara, în doar zece ani

Judeţul ocupă locul doi la nivel naţional, după Bucureşti (41.775 de emigrări) şi înaintea Vasluiului (8.504 emigranţi) * cele mai multe plecări – peste 50.000 – s-au înregistrat anul trecut, când, potrivit statisticienilor, au emigrat cei mai mulţi români din 1991 încoace

Aproape 50.000 de români au emigrat definitiv din România în 2022, potrivit datelor furnizate de Statistică. În ultimii 10 ani, România a pierdut prin migrația externă definitivă echivalentul populației unui județ de dimensiuni medii. Aceștia sunt doar emigranții definitiv, pe lângă aceștia existând și cei temporari, care pleacă ori la studii ori la muncă, dar care se întorc în țară. Capitala are o pondere de „plecați” de 2,4% din populaţia existentă în acest moment. În cifre, este vorba de 41,775 de persoane. Locul doi revine Iaşului. Din 1991 încoace, 18.372 de ieşeni au ales calea exilului, adică 2,39% din populaţia rezidentă. Urmează Vasluiul, cu 2,28% de emigranţi (8.504 persoane). La polul opus se situează Harghita și Covasna, cu procemte sub 0,5%, undeva în jurul a 1.000 de persoane per judeţ. 

Ca ţări de destinaţie, emigranţii români au preferat Italia, staticienii indicând 8.412 persoane care au ales această ţară. Urmează Italia, cu 7.642 de români ajunşi aici şi Spania, aleasă de 7.356 de români. Austria, Canada, Franţa şi SUA apar şi ele în clasament, după care cifrele scad sub 500 de emigranţi români pentru Elveţia, Ungaria, Suedia, Australia, Israel sau Slovacia.

15.000 de românu au ales să studieze „afară”

Există, cum spuneam și români care pleacă la studii în afară. Potrivit UNESCO, aceștia sunt de peste 15.000 și studiază cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (alți 4.903), Olanda (circa 2.800), Germania (2.500), Franța (2.439), Ungaria (2.200), Danemarca (1.724), Spania (1.425), Italia (1.400), Austria (1.120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100). România are sub 100 de studenți și în fiecare din țările: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croația, Malaezia, Bulgaria, Malta, Cipru, Brazilia, Argentina, Serbia, Estonia, Quatar, Islanda, Ecuador, Slovenia, Monaco și India.

Românii, mai calificaţi decât alţii

Un studiu complex al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) dedicat emigranților români și realizat în anul pre-pandemic analizează și migrația românilor care pleacă prin prisma calificărilor de care aceștia dispun. Eterogenitatea este foarte mare: în țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate. În schimb, în ​​Spania și Italia, doar 5% dintre emigranții români dețin ocupații cu înaltă calificare.

În țările OCDE, un bărbat român din 5 lucrează în ocupații elementare, comparativ cu o femeie din 3. Femeile sunt, de asemenea, supra-reprezentate în rândul celor care și-au găsit job în vânzări (30% față de 10% dintre bărbați) și în rândul tehnicienilor și profesioniștilor (10% față de 6% dintre bărbați). Doar 4% dintre femei lucrează în comerț, în vreme ce bărbații sunt mult mai numeroși.

O altă ocupație tipic masculină este cea a operatorilor și asamblatorilor de instalații și mașini, unde ponderea bărbaților este de patru ori mai mare decât a femeilor. Cu toate acestea, situația la nivel de țară este mixtă. În Spania, româncele au șanse de două ori mai mari decât bărbații să lucreze în ocupații slab calificate, spre deosebire de Germania și Regatul Unit, unde femeile care ocupă joburi cu calificare redusă sunt de 10 ori mai puține. Ponderea femeilor care ocupă locuri de muncă slab calificate este cea mai scăzută în Canada (3%).

Bărbații români tind să fie supra-reprezentați în comparație cu femeile și în funcții de conducere, în special în Regatul Unit, Germania și Canada, cu excepția remarcabilă a Franței, unde femeile românce au șanse aproape de două ori mai mari decât bărbații să fie manageri. Profesiile agricole calificate nu reprezintă ocupația principală a românilor, indiferent de sexul lor, deși angajează peste 4% dintre bărbații emigranți în Spania, Italia și Franța.

De asemenea, ratele de supra-calificare sunt mai mari pentru emigranții români decât pentru emigranții veniți din alte state, mai arată datele OCDE. Supra-calificarea are loc atunci când nivelul de educație al unei persoane este mai mare decât competențele solicitate pentru jobul pe care îl ocupă.

Cu toate acestea, ceea ce este și mai remarcabil este faptul că supra-calificarea a crescut în ultimii 20 de ani cu 16% în cazul românilor, în timp ce pentru emigranții din țările vecine, aceasta a înregistrat o reducere cu 7%. Aceste rezultate ar putea reflecta cunoștințele relativ scăzute ale românilor asupra limbii vorbite în țara gazdă, accesul limitat la rețelele profesionale sau recunoașterea formală dificilă a competențelor dobândite în străinătate, pentru a cita doar câțiva dintre multitudinea de factori care influențează angajarea. Ana POP

 

* * *

 

În Italia și Spania segmente mari ale populației emigrante românești lucrează în agricultură – 9% și respectiv 12% și în activități casnice – 15% și 12%. În Belgia și în Regatul Unit, în schimb, aproximativ 23%, respectiv 11% dintre români lucrează în activități administrative și de servicii de asistență. Muncitorii români sunt importanți în industria prelucrătoare din Germania și Austria, în timp ce în Canada oferă – mai mult decât în ​​orice altă țară – o contribuție semnificativă la sistemul educațional