Ploaia şi frigul au alungat cumpărătorii de la târgul de ouă încondeiate

Artişti populari din Paltinu, Horodnic de Sus, Moldoviţa, Rădăuţi, Lupcina, Ulmu, Rogojeşti au venit în acest sfârşit acest de săptămână la Iaşi pentru a lua parte la evenimentul „Ouă încondeiate. Expoziţie. Atelier. Vânzare”, ajunsă la a XXI-a ediţie. Duminică, în cea de-a doua zi a târgului, meşterii mai mult au îngheţat de frig decât să reuşească să vândă ceva.

 În ciuda exponatelor variate şi cu desene interesante, ieşenii au venit în număr extrem de mic la acest târg al meşteşugarilor din zona Moldovei. Acest fapt se vede în câştigurile foarte scăzute ale meşterilor populari. În cele două zile ale târgului, meşterii populari au reşit să vândă mai puţin de 15% din exponate. „Am vândut mai slăbuţ faţă de alţi ani. E şi vremea mai urâtă. Nu a mai ieşit lumea din casă. Nu avem ce face. Suntem mulţumiţi şi aşa”, a spus un meşter popular care trebuie să se mulţumească cu cei 500 de lei strânşi în cele două zile de târg. 

Însă meşterii spun cu toţii că nu au venit la Iaşi pentru a face profit. Ei se bucură că pot arăta şi altora obiceiurile străvechi învăţate de la o generaţie la alta. „M-am născut în Lupcina, comuna Ulma, Suceava, m-am măritat la Izvoarele Sucevei, unde am trăit 35 de ani. De acolo a preluat câteva modele. Când eram mică în preajma Paștelui mama și mătușile încondeiau ouă. Așa era tradiția la noi în acele vremuri. Eram a patra generație care duceam tradiția mai departe. Și eu i-am învățat pe toți cei cinci copii ai mei. I-am învățat și pe alții. Din familia mea doar unul dintre băieți duce tradiția mai departe”, spune Maria Zinici, meşter popular din Rădăuţi, judeţul Suceava. Printre modelele cu figuri geometrice, în coşurile împletite se află două mai puţin întâlnite. „Sunt primele modele de ouă încondeiate care se făceau înainte. Modelul Hanunca se făcea pentru copii. Se spune că atunci când s-a dus Maica Domnului la Isus Hristos cu coşarca şi a aşezat-o la picioarele crucii pe care era răstignit, a picurat sângele lui Isus peste ouă. De atunci tradiţia creştină este ca ouăle să fie încondeiate. Pe atunci se vopsea un ou în culoarea neagră şi se făceau picături în diferite nuanţe de roşu.  Când am locuit în Izvoarele Sucevei am văzut că modelul de pe ouăle încondeiate era cu animale. Şi am preluat şi eu acest model”, a spus Maria Zinici.  

Din Ulma, judeţul Suceava, sunt şi Maria şi Ion Gorban. Ei au venit la expoziţia organizată pe esplanada din faţa Palatului Culturii şi cu greu reuşesc să vândă câte ceva. „Avem patru copii. Sunt mărişori. Una e la facultate, doi la liceu, mezina are 7 ani. Nu ştiu cine va duce mai departe tradiţia. Noroc de cea mică. Mă gândesc uneori că, dacă nu ar fi Internetul, poate şi ceilalţi ar fi mai pasionaţi de încondeiat ouă. Trebuie să ai mult talent şi multă răbdare pentru încondeiat. Ai nevoie de câteva ore”, ne spun cei doi soţi.

Din familia lui Nistor Celică doar soția lui mai păstrează tradiţia încondeiatului. Nici el și niciunul dintre fii săi nu au răbdarea necesară pentru a petrece timp de câteva ore pictând cu atâta migală un ou. „Soţia a învăţat la şcoală să facă ouă încondeiate. Asta era pe vremea când la orele de curs avem şi o oră de lucru manual. Era înainte de anii '80. Acum nu se mai face așa ceva. Sunt motive tradiționale specifice zonei noastre. Culorile însă s-au mai modernizat. Înainte în zona noastră, la Mihăileni, se făceau doar ouă încondeiate în roșu și negru. Acum ne-am mai modernizat și a făcut și alb și albastru”, a spus Nistor Celică, un meşter popular din Mihăileni, judeţul Botoşani.

Cei mai mulţi dintre ieşeni vin, trec prin faţa meselor, se uită, îşi fac fotografii sau câte un selfie şi pleacă mai departe. Din când în când se opreşte cineva şi cumpără câte un ou încondeiat. Andi a cumpărat două, pentru fii săi. „Au învăţat la grădiniţă să picteze ouă iar acum le-am cumpărat două ouă încondeiate. Ele sunt o tradiţie foarte frumoasă care ar trebui să o păstrăm şi să o transmitem copiilor noştri. Când eram mic bunica mea făcea ouă închistrite. Le făcea în ceară. În Joia Mare făceam împreună flori şi tot felul de modele”, a spus Andi. Laura RADU