Primăria Iaşi vrea să facă ordine printre artiștii stradali

Consilierii locali au atras atenţia că pietonalul Ştefan cel Mare este populat cu artişti stradali extrem de talentaţi, care ar putea fi puşi mult mai bine în valoare dacă exprimarea lor s-ar face într-un mod reglementat de municipalitate * primarul Mihai Chirica nu se opune unei astfel de idei, însă nu-şi doreşte ca sub pretextul libertăţii de exprimare, străzile să fie invadate de cerşetori sau artişti netalentaţi * tema este relativ nouă pentru Iaşi, devansat la acest captiol de alte municipii * de exemplu, în Timişoara este permisă prezenţa artiştilor stradali numai dacă aceştia iau note de 7 sau 8 la audiţiile organizate de responsabili artistic din oraş

Fără îndoială, farmecul pietonalului de pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nu este dat doar de elementele ce ţin de amplasare sau de peisagistică, ci şi de ambianţa generată de cei care-l populează. Printre aceştia se numără şi artiştii stradali. Chitarişti, violonişti, pianişti, saxofonişti, ba chiar şi harpişti, aceştia încântă ochii şi urechile trecătorilor, chiar dacă, uneori, actul artistic nu se ridică decât la nivelul de amatorism. Din păcate, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în alte municipii, Iaşul nu reuşeşte să reglementeze o astfel de activitate. Artiştii sunt, de cele mai multe ori, alungaţi sau amendaţi pentru lipsa autorizaţiilor care le permit să presteze pe pietonal. Consilierii locali au remarcat acest lucru şi au solicitat Primăriei măsuri în acest sens. „Vine vremea caldă şi, bineînţeles, foarte multă lume iese la plimbare pe pietonalul Ştefan cel Mare. Deja au apărut artişti, unii talentaţi, altii mai puţin talentaţi, care cântă la diverse instrumente. După părerea mea, este o atmosferă frumoasă care induce o stare de bine. Mă gândeam dacă s-ar putea face acest lucru în mod organizat. Nu ştiu, să alocam nişte bani cu care am putea contracta nişte artişti locali, formaţii locale, poate studenţi la muzică, poate chiar un parteneriat cu Facultatea de Arte care sa cânte într-o perioadă stabilită de timp, după-amiezile sau un weekend. În felul acesta încurajăm artişti locali, tineri studenţi, îi ajutăm să se afirme şi în acelaşi timp evităm artiştii mai puţin inspiraţi care, să fim sinceri, câteodata te face să grăbeşti pasul”, a spus Tudor Dornean (PNL). O poziţie similară a avut-o şi social-democratul Marian Dalban. „Am făcut o interpelare acum vreun an, domnule primar, şi cu acest gând revin, ţinând cont de această interpelare, nu ar strica, dacă putem printr-un parteneriat cu Universitatea de Arte, cu entităţile culturale, să instalam, am mai spus, o pianină stradală într-un loc circulat unde cetăţenii cu simţ cultural să îşi exprime trăirile lor. Lucru neinventat de România, prezent în cam toate oraşele din lumea asta”, a spus Dalban.

Artă şi nu cerşetorie

Problema nu ar fi una complicată dacă nu ar exista artişti care se exprimă din plăcere în timp ce alţii o fac pentru bani. De altfel, primarul Mihai Chirica a atras atenţia asupra faptului că actul artistic nu trebuie condiţionat în vreun fel, însă nici nu trebuie permis accesul tuturor muzicanţilor pe străzile  din oraş. „Trebuie să facem diferenţa dintre actul artistic profesionist, actul artistic cu pregătire, şi actul artistic liber. Să nu devină o povară pentru auzul trecătorilor, să nu devină un sacrilegiu la adresa artei în general. Noi descurajăm, cu Poliţia Locală, aparitia copilaşului cu fluieraşul şi cu cutiuţa, dar avem şi câţiva tineri care se exprimă foarte bine din punct de vedere artistic şi care atrag atenţia opiniei publice, în sensul bun al cuvântului. Este un pianist foarte elegant, care tot apare în colţul dinspre I. C. Brătianu pe care noi nu îl obstrucţionăm, nu îi facem în mod obligatoriu un repertoriu, dar încercăm să ţinem situaţia într-un echilibru. De asta zic, vom ţine sub control, nu vom lăsa să ne trezim cu toată lumea de orice fel, dar nici nu vom pune piedică în expresia actului artistic”, a spus primarul Chirica.

În Timişoara se dă examen pentru a putea cânta pe străzi

Alte oraşe au luat-o înaintea Iaşului. În Timişoara, de exemplu, nu mai cântă nimeni când şi unde vrea. Pe malurile Begăi, reprezentanţii Casei de Cultură a municipiului Timişoara le dau examen artşstilor amatori, care trebuie să primească cel puţin nota 7 pentru a cânta prin cartiere şi minim 8 ca să prindă zona centrală. Iar la examen, cântăreţii trebuie să vină cu cel puţin 10 piese, actorii cu 3 momente teatrale şi dansatorii cu 5 coregrafii.Mai sunt şi alte reguli. Astfel, artiştii sunt obligaţi ca, din oră în oră, să îşi schimbe locaţia, să nu cânte de două ori aceeaşi melodie şi să nu cumva să fie o distanţă mai mică de 100 de metri între ei. De asemenea, prestaţia lor trebuie să fie live. În plus, arta nu se va mai face la liber, existând intervale orare de artă stradă. Cei care nu respectă oricare dintre prevederile noului regulament riscă să fie sanctionaţi, fie cu retragerea avizelor, dar şi cu amenzi sau cu muncă în folosul comunităţii. Dan CONSTANTINESCU