Spălatul pe dinţi rămâne o problemă majoră în Balcani

 * n-au trebuit decât două luări de cuvânt şi conferinţa de presă de la finele primului simpozion al Societăţii Balcanice de Stomatologie s-a focusat instant pe o problemă veche de când lumea - prevenţia, rămasă la un nivel precar chiar şi acum, în plină eră digitală * iar asta nu doar la noi, ci peste tot în Balcani, chiar şi în Europa * guvernele alocă prea puţini bani şi nu dau mai deloc atenţie problemei * nemţii, în schimb, au găsit o soluţie

Primul simpozion al Societăţii Balcanice de Stomatologie s-a desfăşurat la Iaşi, în perioada 7-9 noiembrie şi a avut ca temă principală „Evoluţia în medicină. Era digitală în practica medicală curentă”. Programul a cuprins 41 de conferinţe, 91 de comunicări, workshop-uri şi cursuri postuniversitare, oferind participanţilor informaţii importante despre cele mai noi tehnici şi tehnologii din domeniul medicinei dentare. Aplicaţiile laserilor în stomatologie, regenerare paradontală, tehnica „stamp” de restaurare directă a leziunilor carioase etc.

S-a dezbătut intens şi un subiect foarte la modă în ultimii ani: cooperarea interdisciplinară.

În schimb, la conferinţa de presă derulată ieri, începând cu ora 10.30, la sala Rossini de la Palas Congress Hall s-a discutat despre cu totul altceva. Un subiect vechi de când lumea şi rămas, din nefericire, încă fără rezolvare. E vorba despre „prevenţie”, un capitol în continuare neglijat de către guverne şi mass-media. „Tot discutăm de vreo 20 de ani, dar nu se face mai nimic în sensul ăsta”, a subliniat unul dintre vorbitori la începutul conferinţei, apoi, timp de aproape două ore, numai despre asta s-a discutat. Peste tot în Balcani, ba chiar şi-n restul Europei, prevenţia rămâne cenuşăreasa stomatologiei, guvernele ignoră problema, educaţia e superficială, fondurile cu totul isnuficiente, iar comunicarea cu mass-media, deficitară. Peisaj zugrăvit de toţi cei care au luat cuvântul, indiferent de ţara de origine.

Doar în Serbia politicile sunt ceva mai coerente, existând un buget cât de cât rezonabil. Acolo s-a pornit de la ideea că sunt costuri mai mici şi eficienţă mai mare dacă se insistă pe prevenţie şi pe educaţie profilactică încă din primii ani de şcoală.

În rest, carenţe majore. Din cauza asta, populaţia are o conduită aproape medievală. Oamenii nu merg la controale sistematice, se prezintă la medic doar atunci când apar probleme şi când durerile devin insuportabile.

Pe de altă parte, nici rezultatele cercetărilor de ultimă oră nu ajung la publicul larg. Sunt încă destule probleme de cooperare cu mass-media.

Alt aspect: spălatul corect pe dinţi rămâne o problemă majoră în Balcani. Chiar într-o ţară cu pretenţii de civilizaţie milenară, precum Grecia. Şi nu-i vorba doar de oamenii simpli, cu alfabetizare precară, ci şi de cei cu educaţie solidă.

S-a adus un reproş şi sistemelor de învăţământ. Igiena orală e total ignorată, doar Regatul Unit şi Olanda au aşa ceva în programa şcolară.

O soluţie pare a veni din Germania. Ţară în care se fac anual peste un milion de implanturi dentare, afacere din care ies bani buni. Din câştigurile acestei industrii au început deja să vină sponsorizările necesare acţiunilor de prevenţie. Marcel FLUERARU