Stresul la muncă, un fenomen tot mai periculos!

 

tot mai mulți ieșeni sunt afectați de stresul la locul de muncă * specialiștii din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” au prezentat cauzele și remediile pentru astfel de situații

 

Stresul reprezintă o reacție psiho-fizică a organismului, declanșată de agenți stresori ce acționează printr-un amalgam de răspunsuri neuro-vegetative și endocrine, cu un mare impact asupra organismului. Totuși, fără pic de stres nu există viață!

„În secolul al XXI-lea, stresul psihic și-a făcut din ce în ce mai simțită prezența, devenind o problemă majoră pentru indivizii expuși evoluției accelerate. Acesta se manifestă printr-o stare de tensiune, încordare și disconfort, determinată atât de agenți afectogeni cu semnificație negativă, de frustrare sau de reprimare a unor emoții, cât și de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”, a declarat dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”, din Iași.

Conform acestuia, stresul prezintă două componente diametral opuse, distresul, respectiv eustresul, care prezintă efecte diferite, fiind produse de stimuli diferiți. „Distresul face referire la așa-zisele stresuri cu un potențial nociv, având un risc patogen pentru organism, de cele mai multe ori sursa distresului fiind reprezentată de o neconcordanță între resursele, abilitățile și capacitățile individului cu cerințele sau necesitățile impuse acestuia. Pe partea cealaltă, eustresul este tot o stare de stres, dar este generat de stimuli cu semnificație benefică pentru individ”, explică dr. Cozmin Mihai.

Factorii de stres

În categoria celor mai stresanți factori se regăsesc frustrările de ordin profesional, de statut social, diverse conflicte cărora trebuie să le ținem piept zi de zi, stări de suprasolicitare pe plan motivațional, afectiv sau cognitiv, anticiparea unor amenințări reale la adresa integrității noastre fizice și psihice. În stresul psihic, inevitabil, dar controlabil, este implicată în primul rând starea psihologică a organismului. De aceea, apar atât tulburări neuropsihice, cât și tulburări somatice. Așa cum afirma Hans Selye, „important e nu ce ți se întâmplă, ci felul în care reacționezi”. „Putem găsi explicația de ce unele persoane prezintă o sensibilitate crescută în plan psihic la acțiunea unor stresori minori și banali, fiind astfel mult mai predispuse la declanșarea stresului psihic. Această vulnerabilitate poartă denumirea de vulnerabilitate la stres, ceea ce desemnează o receptivitate psihică crescută față de stresorii psihogeni, capabilă să declanșeze stresul psihic”, mai spune medicul psihiatru.

Stresul psihic reprezintă, de fapt, o solicitare a întregului organism, chiar dacă agentul stresor a avut inițial un impact asupra psihicului, deoarece influențează, prin anexele somatice, activitatea întregului organism.

„Stresul la locul de muncă reprezintă a doua problemă a activității profesionale după afecțiunile dorsale, în ceea ce privește problemele de sănătate de la locul de muncă și afectează aproximativ 30% dintre angajații Uniunii Europene. Problemele de sănătate generate de stresul la locul de muncă sunt: insomnia, migrena, agitația, oboseala psihică și fizică, iritabilitatea, starea permanentă de tensiune, dificultatea de concentrare, inapetența, gastrita, rectocolita hemoragică, refluxul gastroesofagian, astmul bronșic, afecțiunile endocrine, bolile cardiovasculare, ajungându-se chiar și la moarte prematură datorată suprasolicitării (sindromul burnout)”, arată dr. Cozmin Mihai.

O cauză permanentă de stres ocupațional este reprezentată de problemele în relaționare, precum problemele apărute între șefi, subordonați sau colegi. În acest caz, mai predispuși stresului sunt cei cu orientări spre activități tehnice, care prezintă o adevărată problemă în a lucra cu alte persoane. „O altă cauză de stres întâlnită des în România este incertitudinea carierei, a locului de muncă și, implicit, a sursei de venit, ceea ce reduce în timp satisfacția la locul de muncă. Dacă locul de muncă este nesigur pentru individ, atunci acesta se poate converti rapid într-un stres care va afecta întreaga activitate profesională. O categorie afectată mai des este cea a cadrelor de conducere, care, prin complexitatea, responsabilitatea, ritmul alert, prelungirea timpului la serviciu, dar și din cauza angajaților slab pregătiți, devin țintele stresului organizațional”, explică medicul psihiatru Cozmin Mihai.

Uneori, ne stresăm degeaba

Indivizii reacționează diferit la stres, de cele mai multe ori situațiile nefiind atât de stresante pe cât își imaginează aceștia. „S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm și care ne produc anxietate de fapt nici măcar nu au loc. Astfel, 25% dintre grijile pe care ni le facem pentru anumite evenimente nu pot fi evitate. În schimb, criticile, reproșurile și răutățile celor din jur ne creează stres în procent de 12%, iar stresul în legătură cu starea de sănătate este într-un procent de 15%. Concluzia acestor cuantificări stresante este aceea că doar 8 până la 10% reprezintă, de fapt, situațiile-limită, care ne produc un stres real și sigur”, consideră medicul ieșean.

Stresul prin supraîncărcare reprezintă un alt factor important care a fost studiat încă din anii '60, stabilindu-se o legătură strânsă între numărul mare de ore petrecute la serviciu și consumul excesiv de țigări.

Metode de reducere a grijilor

Specialiștii susțin că, printre metodele de reducere a stresului la locul de muncă, se regăsesc echilibrul între muncă și familie sau viața personală, susţinerea din partea apropiaților, colegilor de la locul de muncă, menținerea unei relații bune cu cei din jur, fapt care poate aduce şi echilibru, dar și suport. Toate acestea trebuie acompaniate de o atitudine relaxată și pozitivă.

„Schimbările de comportament care acompaniază creșterea nivelului de stres includ consumul mai mare de tutun, alcool şi stupefiante, precum și tulburările comportamentului alimentar (bulimie, anorexie). Consecințele distresului în plan psihologic sunt reprezentate de tulburări anxioase, depresive (cu iritabilitate și irascibilitate), cognitive (incapacitate de concentrare), tulburări de somn, probleme conjugale și, în ultimă instanță, de epuizare prin suprasolicitare (sindrom burnout). Detaliind consecințele enumerate, se trage un semnal de alarmă privitor la faptul că depresia, prin evenimentele stresante ca pierderea slujbei sau a afacerii, a condus în multe cazuri la suicid. Tulburările de somn, destul de frecvente mai ales în rândul celor afectați de stres, sunt datorate obiceiurilor nesănătoase, programului de muncă în schimburi, excesului de cofeină, programului neregulat de somn. Distresul și toate aceste tulburări psihice înlănțuite pot conduce și către tulburări sexuale, ajungându-se la inhibarea libidoului, iar în cazul femeilor la tulburări ale ciclului menstrual și la infertilitate temporară datorată schimbărilor hormonale. Toate aceste efecte comportamentale, psihice și psihologice ale stresului ocupațional sunt extrem de grave, având efecte devastatoare asupra organismului”, explică dr. Cozmin Mihai.

Numeroase studii au confirmat asocierea dintre stresori și bolile fizice precum bolile endocrinologice (stresul reprezintă un complex de modificări ale homeostaziei organismului, nivelurile hormonale sangvine reprezentând o parte integrantă), imunologice, cardiovasculare, psihice, pulmonare, dermatologice, reumatologice și chiar oncologice.

Există profesii ceva mai expuse stresului ocupațional, precum medicii, aviatorii, controlorii de trafic aerian, managerii, directorii, profesorii, lista putând continua cu diverse alte meserii ce implică o responsabilitate continuă.

Prevenirea și combaterea stresului psihic profesional și a efectelor sale negative se adresează în primul rând mediului de muncă. Metodele de diminuare a stresului și creștere a capacității adaptative la situații stresante se referă la măsurile educaționale (cursuri de psihoeducație), la recomandările pentru o alimentație sănătoasă și la diverse alte măsuri privind stilul de viață.

Statisticile efectuate de-a lungul anilor ne demonstrează faptul că somnul suficient reprezintă o caracteristică comună a celor mai longevivi oameni din lume. „Să urmăm cursul soarelui, iar cele 24 de ore din zi să le împărțim cât mai echilibrat, prima parte din zi, opt ore de muncă la serviciu, urmată de cea mai frumoasă parte din viață, în care putem alege exact ce ne place, și să încheiem cu ultima parte, opt ore de somn, în care trebuie să ne refacem neuronii. Trebuie să abordăm activitățile profesionale cu o mai mare relaxare, indiferent de presiunea impusă de șefi, ceea ce ar duce la o activitate mult mai armonioasă”, afirmă dr. Cozmin Mihai.

Un alt aspect important este legat de așteptările pe care le avem de la cei din jurul nostru, astfel că așteptări mari din partea colegilor conduc spre un stres continuu. Angajații trebuie să învețe să ceară ajutorul când se simt depășiți de situații, să spună nu pot și nu știu când au nevoie de informații suplimentare și ajutor din partea colegilor, deoarece, în caz contrar, presiunea exercitată se va coverti într-un factor de stres.

În ce privește alimentarea și hidratarea zilnică, acestea pot duce spre stres, dacă le neglijăm. Trebuie să ne în special pauza de masă și să ne hidratăm suficient. Când toate aceste tehnici de prevenție nu reușesc să combată stresul profesional, este foarte important să abordăm situația cu atenție și să cerem ajutorul specialiștilor din domeniul psihologiei și al psihiatriei. Ciprian NEDELCU