Parlamentul European cere Rusiei să returneze integral României tezaurul național

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal. Acesta constiuie un vot istoric. Comisia Europeană şi alte instituţii europene s- au angajat să facă tot posibilul pentru a sprijini eforturile de recuperare a tezaurului românesc furat de ruși.

”Uniunea Europeană e pregătită să sprijine autorităţile române în recuperarea integrală a tezaurului dacă acestea o vor solicita”, a subliniat comisarul european pentru coeziune şi reforme Elisa Ferreira.

Europa află despre soarta tezaurului românesc

Rezoluția reprezintă primul document oficial european prin care se solicită Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Eurodeputați români și străini consideră că România nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului tezaurului cultural.

Până acum, situaţia tezaurului românesc aflat la Moscova era necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Acum informații despre această dramă istorică a românilor au fost diseminate pentru a aduce la cunoștința cetățenilor europeni raptul comis de Rusia, fie în timpul Imperiului Țarist, fie pe vremea Uniunii Sovietice.

Bănca Națională a României a oferit sprijinul necesar pentru a documenta în timpul elaborării acestei rezoluții a Parlamentului European pe chestiunea tezaurului României. BNR a publicat două volume complete în limba engleză prin intermediul cărora eurodepuțaii din Parlamentul European au fost puși în tema despre acest subiect sensibil din historia românilor.

Ce cuprindea tezaurul românesc furat de ruși

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.

Exista în inventarele originale ale Băncii Naționale a României date clare privind tezaurul monetar al României din perioada 1917. Este vorba de1740 de lăzi care au fost depozitate în Sala Armelor din Palatul Kremlin cu o valoare echivalentă a 117 milioane lei – la valoarea epocii – sau în echivalate în aur cu greutatea de 70-93 de tone.

Rușii au mai primir de la partea română spre depozitate lingouri de aur, de platină şi de argint. În 1956, mimând un gest de bunăvoință, sovieticii au catadicsit să ne returneze – de parcă ne făceau o favoare – mai puţin de 1%.

Din cantitatea de pietre preţioase aparținând tezaurului nostru, autoritățile române din timpul lui Dej au primit de asemenea o cantitate de sub 1% Primul rapt din tezaurul României de la Moscova l-a constituit subtilizarea de către comuniști a bijuteriilor deţinute de Regina Maria care au fost estimate la 7 milioane de lei-aur.

Tezaurul patriomonial este compus din arhive, documente bisericeşti, colecţii de tablouri, sculpturi, grafică de mare valoare pentru noi, precum şi costume şi veşminte cu valoare istorică.

Rusia țaristă ne-a folosit tezaurul ca instrument de șantaj, URSS pentru a-și finanța noul stat sovietic.

Documentele epocii, existente în șapte arhive ale Federaţiei Ruse, cuprind și corespondență oficială între autoritățiler române și cele țariste indică o insistență a rușilor de a depozita în siguranță la ei, și nu în altă parte, tezaurul românesc pentru a-l ”proteja” de ocupantul german.

Pentru a se asigura că România va semna Tratatul de alianţă între Antantă, reprezentată de Rusia, şi România pentru intrarea noastră în război împotriva Puterilor Centrale, rușii au dus o operațiune de seducție diplomatică ca să atargă tezaurul la ei. Astfel, Rusia a dorit să se asigure că, politic și militar, vom fi la mâna ei și că, dacă va fi nevoie, ne pot șantaja cu tezaurul.

Autorităţilor militare imperiale ruse vor solicita cu insistență autorităţilor de la Bucureşti să ia cât mai repede decizia de evacuare a tezaurului în Rusia. Ministrul rus de externe de la acea vreme, Stanislaw-Poklewski Koziell a transmis ţarul Nicolae al II-lea o telegrama secretă prin care îl asigura partea rusă a reușit să convingă autoritățile române Rusia Imperială făcea primisuni că va asigura atât protecţia tezaurului pe timpul transportului , cât şi în timpul şederii temporare a acestuia la Moscova.

Ca urmare a ajutorului militar la cerere acordat de România, Republicii Democratice Moldoveneşti în ianuarie 1918, Rusia trecută prin revoluţia burgheză în cea bolşevică şi ieşită din război şi din condiţia de aliat al României, lăsând în urma sa un front de peste o mie de kilometri anunţă ruperea relaţiilor diplomatice cu Iaşul – capitală temporară a României şi sechestrează tezaurul nostru de la Moscova.

Liderii Revoulţiei bolşevice au confiscat tezaurului românesc. L-au folosit ulterior pentru pentru a constitui bugetul URSS. Ultima tranşă de 80 de milioane de ruble-aur din tezaur a fost cheltuită pentru sporirea capitalului Băncii Poporului a URSS.