6 din 10 votanţi PSD sunt pensionari, iar majoritatea votanţilor PNL sunt şomeri

* alegerile europarlamentare de anul acesta au reprezentat un moment de cotitură în viaţa politică românească * românii s-au prezentat la urne în număr record - 49,02% * au votat 8.954.959 din cei 18.267.732 de cetăţeni înscrişi pe listele permanente şi speciale

Rezultatele finale oficiale ale alegerilor europarlamentare 2019 arată că PNL este câştigătorul detaşat, cu 27 la sută din voturi. Pe locul al doilea este PSD, cu 22,5 la sută din voturi, urmat foarte aproape de Alianţa 2020 USR-PLUS, care are 22,4 la sută din voturi.

Pe locul al patrulea este partidul lui Victor Ponta, Pro România, cu 6,6 la sută din voturi, iar pe locul al cincilea este PMP, partid fondat de fostul preşedinte Traian Băsescu, cu 5,7 la sută. Singurul partid care a mai trecut pragul de eligibilitate este UDMR, cu 5,4 la sută din voturi. Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, partenerul de guvernare al PSD, este sub acest prag, având doar 4 la sută din voturi. Ceilalţi competitori, adică încă patru partide şi trei independenţi, au cumulat împreună 6,1 la sută din voturi.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a prezentat o serie de analize privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019.

Cine sunt votanţii care au luat un singur buletin de vot

Dintre cei care s-au prezentat la urne, 85% au votat pentru ambele scrutine, aceştia fiind, în medie, mai tineri decât cei care au votat doar la europarlamentare. Refuzul de a vota la referendum, în condiţiile participării la alegerile europarlamentare, este preponderent în zona de sud a ţării. Sunt în proporţie semnificativ mai mare angajaţi la privat care au ales să voteze la ambele scrutine, în timp ce doi din trei indivizi care au votat doar la europarlamentare sunt pensionari.

De asemenea, cei care au votat la ambele scrutine sunt mai activi în mediul online, însă mai puţin interesaţi de politică decât cei care au votat doar la europarlamentare.

44% dintre cei care au votat doar la referendum s-au hotărât în ziua votului să participe la alegeri. Fie că au votat şi la europarlamentare sau numai la referendum, aproximativ 8 din 10 votanţi au ales Da la ambele întrebări.

Mobilizarea la vot

Mobilizarea în ziua votului a fost mai mare în rândul votanţilor la referendum:15% au luat duminică decizia de a ieşi la vot, faţă de 11% care au luat în aceeaşi zi decizia de a vota la europarlamentare. Femeile sunt prezente în proporţie mai mare în rândul celor care s-au hotărât să iasă la vot în ziua alegerilor. 41% dintre cei care s-au hotărât abia duminică să voteze la referendum au până în 35 de ani.

Persoanele din urbanul mare s-au hotărât să iasă la vot mai din timp, în timp ce indivizii din rural se regăsesc în proporţii mai mari în rândul celor care au luat decizia de a participa abia în ziua votului.

Locuitorii zonei de sud a ţării s-au hotărât mai din timp să participe la vot, în timp ce moldovenii reprezintă o proporţie mai mare în rândul celor care s-au decis în ziua votului

Cei mai mulţi dintre cei care s-au hotărât abia duminică să iasă la vot sunt persoane cu studii elementare, cu venituri sub 1.500 de lei. În ceea ce priveşte statutul ocupaţional, cei mai mulţi dintre cei care s-au hotărât să iasă abia duminică la urne sunt persoane neocupate (şomer, casnic, elev, student).

Persoanele care nu utilizează internetul reprezintă o proporţie mai mare în rândul celor care s-au hotărât în ziua alegerilor să iasă la urne, comparativ cu cei care au luat decizia din timp. Persoanele care nu utilizează Facebook reprezintă o proporţie mai mare în rândul celor care s-au hotărât în ziua alegerilor să iasă la vot, comparativ cu cei care au luat decizia din timp.

Profilul socio-demografic şi comportament electoral al votanţilor partidelor clasate pe primele 3 locuri la alegerile europarlamentare

În ceea ce priveşte profilul votanţilor partidelor clasate pe primele 3 locuri la alegeri,

votanţii Alianţei 2020 – USR-PLUS sunt preponderent tineri din urbanul mare, cei mai mulţi votanţi PNL au studii medii, iar cei mai mulţi votanţi PSD au venitul sub 1.500 de lei lunar. Unul din trei votanţi ai Alianţei 2020 – USR-PLUS a absolvit studii superioare, jumătate dintre votanţii acestei formaţiuni politice fiind angajaţi în mediul privat. Totodată, s-a constatat că votanţii Alianţei 2020 – USR-PLUS sunt mult mai activi în mediul online.

Aproape 6 din 10 votanţi PSD sunt pensionari, iar în rândul votanţilor PNL se regăseşte cea mai mare proporţie de persoane neocupate, tot aici fiind şi cea mai mică proporţie de persoane interesate de politică.

Jumătate dintre votanţii PSD au votat doar la europarlamentare, nu şi la referendum

Decizia de a se prezenta la vot a fost luată mult mai aproape de ziua votului de către votanţii PNL şi PSD. Aproximativ un sfert dintre votanţii Alianţei 2020 – USR-PLUS au fost îndemnaţi să participe la vot la referendum, în timp ce unul din patru votanţi PSD care au votat la referendum au pus ştampila pe NU pentru ambele întrebări. Florentina SANDU