Dan Barna, reclamat de DLAF la DNA – este suspectat de fraude cu fonduri UE

 Vicepremierul Dan Barna este una din cele patru persoane pe care Departamentul de Luptă Anti-Fraudă le-a reclamat la DNA pentru “posibila săvârșire a unor fapte de natură penală”. DLAF a cercetat patru proiecte europene în care a fost implicat Dan Barna înainte de 2016.

 

În noiembrie 2020, Newsweek România scrie că a trimis adrese către DLAF prin care a cerut lămuriri în legătură cu situația cercetărilor în cazul proiectelor europene derulate atât de firma în care Dan Barna a fost deținător de părți sociale, cât și în cazul proiectelor în care Barna a fost implicat ca expert.

DLAF nu a răspuns cererii în 2020, dar surse din interior arătau, atunci, că cercetări se făceau nu doar în proiectul în care și sora lui Dan Barna a primit bani europeni, ci și în alte trei.

În toate cele patru proiecte au fost înființate aproximativ 30 de SES-uri (structuri economice sociale) iar culegerea de date necesita audierea a sute de persoane.

Datele DLAF ar fi demonstrat, potrivit surselor citate, că unele plăți nu ar fi ajuns la cei care apar în acte că ar fi primit banii iar unele echipamente ar fi fost achiziționate din surse incerte, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă.

Între timp, DLAF i-a audiat atât pe Dan Barna, cât și pe sora sa.

DLAF a amorsat o bombă: Barna la DNA

După mai multe cereri de informații trimise de Newsweek România, DLAF a trimis un răspuns oficial care îi complică foarte tare situația lui Dan Barna.

Redăm, mai jos, integral, răspunsul DLAF:

“1. Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a finalizat acțiunile de control privind modul în care au fost implementate proiectele finanțate din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6 – „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenție 6.1 –  „Dezvoltarea economiei sociale”: „Punți comunitare” (POSDRU/168/6.1/S/146256, cod SMIS 56760), „SES-am Deschide-te!” (POSDRU168/6.1/S/144808, cod SMIS 56699), „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560, cod SMIS 21583), beneficiar unitatea administrativ-teritorială Județul Alba, prin Consiliul Județean Alba.

2. În urma verificărilor efectuate în cazul proiectelor „Punți Comunitare” (cod SMIS 56760) și „SES-am deschide-te!” (cod SMIS 56699) au rezultat indicii privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală motiv pentru care, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat, la data de 05.05.2021, la întocmirea actelor de sesizare. Întreaga documentație se află în procedură de transmitere către Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție. 

Constatările vizează 4 persoane care, la data faptei, dețineau calitățile de expert cu atribuții de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entități înființate în cadrul proiectelor). 

Departamentul pentru lupta antifraudă va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea cercetărilor de către organele judiciare.

3. Cu privire la proiectul „Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” (POSDRU/84/6.1/S/53560 – cod SMIS 21583), în urma verificărilor efectuate nu au rezultat indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală.

4. Verificările cu privire la proiectul „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural” (POSDRU/135/5.2/S/125782 – cod SMIS 51031), având ca beneficiar S.C. Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, sunt în curs.

Conform prevederilor legale, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor.”

Activități și persoane fictive, bani reali de la UE

După cum se poate constata, DLAF nu nominalizează pe nimeni în contextul sesizării DNA, însă menționează că este vorba de “4 persoane care, la data faptei, dețineau calitățile de expert cu atribuții de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entități înființate în cadrul proiectelor)”.

Dan Barna a fost expert în ambele proiecte iar sora sa a fost manager al unei structuri de economie socială. Potrivit surselor Newsweek România, actualul vicepremier este cu siguranță vizat de documentația trimisă de DLAF la DNA.

Pe de altă parte, nu este sigur că sora sa ar fi în aceeași situație, potențialul conflict de interese dintre rude nefiind neapărat sancționat de legislația românească.

Sursele Newsweek România, însă, mai arată ceva care poate însemna finalul carierei publice a lui Dan Barna, dacă se va dovedi suficient de solid pentru DNA: unele dintre activitățile asumate de către Dan Barna în proiecte nu au fost efectuate, dar pentru aceste activități s-au solicitat la rambursare fonduri europene.

Mai mult, potrivit acelorași surse, ar fi indicii că unele date personale care au fost folosite în proiecte sunt false, cu asumarea sub semnătură pentru rambursarea fondurilor UE.

Și mai grav, ar exista persoane care nu recunosc că ar fi interacționat vreodată cu experții din proiecte, deci ar exista documente care conțin date nereale cu privire la angajarea unor persoane și documente nereale privind activitățile desfășurate în cadrul proiectelor, precum și documente privind plata drepturilor salariale, având ca rezultat obținerea pe nedrept a unor finanțări nerambursabile.

Ghinea – Barna, cuplul de succes pe bani UE

Newsweek România a scris că reglementările europene arată fără dubiu că, în proiectul în care Dan Barna a fost expert iar sora sa a primit bani, era vorba de conflict de interese.

În plus, Newsweek România a arătat că fostul și actualul ministru Ghinea a ajutat firma lui Dan Barna să ia bani europeni chiar când actualul vicepremier era secretar de stat la Fonduri Europene.