Maia Sandu a câștigat primul tur alegerilor prezidențiale în Republica Moldova

 

În Republica Moldova, candidata pro europeană Maia Sandu a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale de ieri, cu aproape 36% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a 99,5% din sufragii.

Maia Sandu a fost urmată de preşedintele filorus Igor Dodon, cu 32,7 procente, şi se va confrunta cu acesta în turul doi al alegerilor.

Pe locurile 3 şi 4 s-au situat doi candidaţi care îşi dispută cu Igor Dodon electoratul de stânga.

Astfel, controversatul primar al oraşului Bălţi, Renato Usatîi, a obţinut aproape 17% din voturi, în timp ce Violeta Ivanov, susţinută de partidul oligarhului fugar Ilan Şor, a primit 6,5 procente.

Ceilalţi patru candidaţi pro europeni sau care militează pentru unirea cu România au obţinut împreună puţin peste 8% din voturi.

Alegerile au fost marcate şi de incidente, în special în secţiile dedicate alegătorilor din Transnistria, şi de o prezenţă masivă la vot a alegătorilor din Europa.

Rezultatele preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală arată o repetare a confruntării de acum patru ani în turul doi dintre preşedintele Igor Dodon, de orientare pro rusă, şi fostul premier Maia Sandu, care promovează apropierea de Uniunea Europeană. Primul a declarat deja că scrutinul de ieri ar fi fost corect, liber şi democrat, însă Maia Sandu a vorbit despre încercări de fraudare a alegerilor.

Ziua a fost marcată de scandaluri şi contestaţii depuse de mai mulţi candidaţi în legătură cu transportarea organizată şi coruperea alegătorilor din regiunea transnistreană, pentru care au fost deschise 42 de secţii în localităţile din dreapta Nistrului. Câţiva foşti combatanţi, care s-au luptat cu separatiştii în războiul din Transnistria din 1992, au blocat traseele de acces pentru mai multe automobile care se îndreptau spre secţiile de votare dinspre regiunea controlată de Tiraspol.

ONG-ul Promo-LEX, care a monitorizat alegerile, a notat că sute de incidente au fost raportate de observatorii organizaţiei. Între acestea se numără zeci de cazuri de prezenţă nejustificate a persoanelor neautorizate în incintele secţiilor de votare sau în apropierea lor, zvonuri, tentative sau chiar situaţii de recompense materiale sau băneşti oferite alegătorilor, transportarea organizată a alegătorilor, campanie electorală şi prezenţa materialelor publicitare electorale în preajma secţiilor de votare, votare nejustificată în grup sau alte încălcări ale secretului votului, inclusiv fotografierea buletinelor. La scrutinul prezidenţial s-a înregistrat un număr record de alegători care au votat peste hotarele Republicii Moldova – peste 146.000 de cetăţeni, dintre care unii au stat la coadă ore întregi pentru a-şi putea exercita dreptul la vot.

La secţiile din Republica Moldova au votat peste 1.214.000 de alegători, inclusiv 14.700 din regiunea transnistreană, cu o rată de participare destul de scăzută de 42,7%.