Pericolul ce pândește România din cauza picajului economic al UE. Expert: „Există riscul să ne afecteze mult”

Dimensiune font:

| 27-09-2023 00:18

Economia Uniunii Europene și-a încetinit creșterea în ultimii 15 ani, în timp ce cea a SUA aproape s-a dublat. Asta și pentru că Europa nu mai contează în tehnologiile inovative și în cercetare, explică economistul Liviu Deceanu. Nu întâmplător, americanii au 7 din primele 10 companii de tehnologii inovative, iar europenii niciuna. Pentru România, nu e o veste tocmai bună.

Economia Uniunii Europene nu traversează cea mai bună perioadă, motiv pentru care tot mai mulți economiști anticipează o criză de proporții. Însă, deși efectele încep să se resimtă acum tot mai mult, în realitate tendința încetinirii economiilor țărilor europene e mult mai veche.

Financial Times amintește că, în 2008, economia UE era chiar mai mare decât cea a Statelor Unite: 16,2 trilioane de dolari, față de 14,7 trilioane. De atunci și până acum, cele două economii au evoluat total diferit. Astfel, economia SUA aproape s-a dublat până la 25 de trilioane, însă nu același lucru se poate spune despre cea a Uniunii Europene.

Procentual, dacă economia SUA a crescut cu circa 80% în ultimii 15 ani, cea a Uniunii Europene a marcat o creștere mult mai modestă, în jurul a 15%, iar potrivit sursei citate economiile combinate ale Uniunii Europene și a Marii Britanii abia ajung împreună la 19,8 trilioane. Și ca și cum asta nu ar fi suficient, companiile europene au pierdut sute de miliarde de euro din 2022, de când Rusia a invadat Ucraina.

O veste proastă este că cea mai mare economie a Uniunii Europene, cea germană, e în scădere, iar industria într-o recesiune evidentă. Economistul Liviu Deceanu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și care sunt riscurile pentru România, dar și ce oportunități avem.

Problemele cu care se confruntă economia Uniunii Europene și decalajul tot mai mare față de cea a SUA sunt rezultatul unor politici economice mai puțin inspirate a Bruxelles-ului, dar și a Berlinului, Parisului sau a altor capitale europene, crede profesorul.

„E un proces lung, problemele astea nu au venit de ieri de azi. Din anii 90 încoace, americanii și chinezii ne-au luat fața pe partea asta de cercetare, dezvoltare, investiții în zona IT-ului și a tehnologiilor inovative. Era ceva de așteptat ca atunci când ai multă birocrație, inclusiv la Bruxelles, când ai la un loc țări diferite, cu viziuni diferite, cu interese diferite și care nu reușesc să gândească o politică coerentă în domenii precum cele ale cercetării, dezvoltării. Unii economiști spun că e din cauza faptului că UE e prea birocratică, că sunt prea multe reglementări, că e prea socială. Alții spun că e din cauză că nu s-a investit în cercetare și dezvoltare. Cert e că UE și-a pierdut mult din competitivitate în ultimii 20 de ani”, spune Deceanu.

Europa nu mai contează în tehnologiile de vârf

De altfel, arată el, Uniunea Europeană nu mai contează practic în tehnologiile de vârf și IT. „Să zicem că europenii mai aveau branduri în anii 90. Dar după aia au fost surclasați de americani și de chinezi. Chinezi care nici nu existau în anii 90! Să nu uităm că sectorul tehnologiei din Europa este dominat de americani, avem Apple, Amazon, Microsoft, pe când în Uniunea Europeană nu avem nicio mare companie de acest nivel”, explică profesorul.

Elocvent este faptul că în ziua de azi Europa nu are nicio o reprezentantă între primele zece companii de tehnologie din lume. În schimb, șapte dintre ele sunt americane.

La fel de interesant este că imediat ce o firmă europeană se ridică și ajunge la un anumit nivel, ea este cumpărată de marile companii de peste Atlantic. Aici există exemplele Skype, cumpărat de Microsoft în 2011, dar și DeepMind, achiziționat de Google în 2014.

„Să spunem că Uniunea Europeană nu prea mai contează din perspectiva IT-ului. Cu alte cuvinte, și-a pierdut din competitivitate în ultimii 20 de ani și atunci, da, poate să ne afecteze. Tot ce înseamnă inovare vine din Statele Unite sau din Asia. Tot ce înseamnă IT, Apple, toate companiile astea mari, IBM, Microsoft, toate sunt din SUA sau din Asia, iar pentru Uniunea Europeană pare să fie prea târziu ca să mai recupereze”, mai spune Deceanu.

Efectul de contagiune

„Din perspectiva contagiunii econonomiilor, deci a efectelor de contagiune și a interdependențelor între economii există riscul ca orice criză se manifestă în Europa occidentală, în Uniunea Europeană, să afecteze mult și România, pentru că pentru noi ei sunt cei mai importanți parteneri economici. Scăderea comenzilor companiilor germane, dar și cele ale francezilor și italienilor înseamnă mai puțin de lucru pentru firmele din România, deci mai puțini bani încasați din Vest”, avertizează Deceanu.

Oportunitățile României

„Pe de altă parte, din avantajele pe care le avem, costuri mai reduse cu mâna de lucru, totuși o mână de lucru bine pregătită în anumite domenii, putem să și câștigăm un pic din situația asta. După cum se și vede, mai crește producția în anumite ramuri ale economiei pe la noi, deci nu e neapărat o tragedie pentru România că economia Germaniei încetinește. De altfel, în special în ultimii ani, mulți economiști au vorbit despre faptul că în timp ce economiile din Europa de Vest sunt în scădere, cele din Centrul și Estul Europei cresc, iar Polonia e cel mai bun exemplu. Varșovia arată că Estul se va dezvolta în următorii ani și poate ajunge Vestul din urmă”, mai spune el.

Asta nu înseamnă că România nu mai are nimic de făcut și că economia noastră va crește rapid, de la sine. De altfel, ultimele prognoze ale Băncii Mondiale și ale Băncii Naționale a României arată că economia noastră decelerează. România trebuie să ia măsuri pentru a accelera creșterea economică și pentru a se pune la adăpost în fața unor crize, însă deciziile luate până acum de autorități nu lasă loc de prea mult optimism.

„Pentru a dinamiza economia și a reveni la o creștere susținută trebuie să fie guverne responsabile, care la rândul lor să sprijine mediul de afaceri, să dea predictibilitate și așa mai departe. Schimbările astea fiscale nu fac neapărat bine. E clar că e nevoie de bani la buget, dar dacă tot schimbi fiscalitatea, companiile nu își pot face un plan de business coerent. IMM-urile pot fi cel mai dur lovite, la fel și PFA-urile de pachetul ăsta de schimbări”, încheie Liviu Deceanu.