Cartoful, superlegumă pentru sănătate? Îngraşă sau nu? Ce spun cercetătorii

Îngraşă cu adevărat cartofii sau este doar un mit?

Cartofii sunt plini de nutrienţi cheie şi au beneficii pentru sănătate, aşadar nu ar trebui să facă parte de pe lista alimentelor de care să te fereşti, arată un nou studiu.

Cartofii sunt frecvent incluşi pe o listă de alimente de care trebuie să te fereşti, în special dacă faci parte dintre persoanele cu rezistenţă la insulină, din cauza reputaţiei lor de a provoca creşterea în greutate şi un risc crescut de diabet de tip 2. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de Pennington Biomedical Research Centre, publicat în Journal of Medicinal Food, spune că, de fapt, cartofii nu au crescut acest risc, ci sunt plini de nutrienţi cheie şi plini de beneficii pentru sănătate.

Candida Rebello, PhD, profesoară asistentă la Pennington Biomedical, a fost co-investigatoare a studiului care a examinat modul în care o dietă care include cartofi ajută sau nu sănătatea. Rebello, care este, de asemenea, dieteticiană autorizată spune că „de fapt, cartofii nu au un impact negativ asupra nivelului de glucoză din sânge. Din contră, persoanele care au participat la studiul nostru au pierdut în greutate”.

„Oamenii au tendinţa de a mânca aceeaşi cantitate de alimente, indiferent de conţinutul caloric, pentru a se simţi sătui”, a explicat Rebello. „Prin consumul de alimente care „cântăresc” mai mult, dar care au un conţinut scăzut de calorii, puteţi reduce cu uşurinţă numărul de calorii pe care le consumaţi. Aspectul cheie al studiului nostru este că nu am redus dimensiunea porţiilor de mâncare, dar am redus conţinutul caloric al acestora prin includerea cartofilor. Masa fiecărui participant a fost adaptată la nevoile calorice personalizate ale acestuia, însă, prin înlocuirea unei părţi din conţinutul de carne cu cartofi, participanţii s-au simţit mai sătui mai repede şi, adesea, nici măcar nu şi-au terminat masa. De fapt, puteţi pierde în greutate cu puţin efort”, explică specialista.

Studiul a implicat 36 de participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani care erau supraponderali, aveau obezitate sau rezistenţă la insulină (celulele organismului nu răspund bine la insulină, iar glucoza nu intră în celule pentru a produce energie - rezistenţa la insulină este legată de obezitate, tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat şi diabet de tip 2).

Participanţii au avut diete precis controlate cu alimente comune disponibile pe scară largă, inclusiv fasole, mazăre şi carne sau peşte, sau cartofi albi cu carne sau peşte. Ambele diete aveau un conţinut ridicat de fructe şi legume şi înlocuiau aproximativ 40% din consumul tipic de carne cu fasole şi mazăre sau cartofi. Studii anterioare au arătat că, de facto, consumul de fasole şi mazăre îmbunătăţeşte nivelul glicemiei la persoanele cu diabet de tip 2 recent diagnosticat. Pentru a creşte componenta de fibre dietetice a cartofilor, aceştia au fost fierţi cu coaja intactă şi apoi ţinuţi la frigider între 12 şi 24 de ore. Cartofii au fost apoi încorporaţi în principalele feluri de mâncare pentru prânz şi cină, cum ar fi plăcinta ciobanului şi cremă de creveţi şi cartofi, sau au fost serviţi împreună ca garnituri precum piure de cartofi, cartofi la cuptor sau salată de cartofi.

„Am pregătit cartofii într-un mod care să le maximizeze conţinutul de fibre. Atunci când am comparat o dietă cu cartofi cu o dietă cu fasole şi mazăre, am constatat că acestea sunt egale în ceea ce priveşte beneficiile pentru sănătate”, a declarat Rebello. „De obicei, oamenii nu se ţin de o dietă care nu le place sau care nu este suficient de variată. Planurile de alimentaţie au oferit o varietate de feluri de mâncare şi am arătat că un plan de alimentaţie sănătoasă poate avea opţiuni variate pentru persoanele care se străduiesc să mănânce sănătos. În plus, cartofii sunt o legumă destul de ieftină pentru a fi încorporată într-o dietă”, conchide experta.