Ce spun pupilele despre atentia si memoria oamenilor

Este demult cunoscut ca pupilele pot spune multe despre emotiile si chiar starea fizica a unei persoane. Un studiu recent a descoperit insa si legatura dintre dimensiunile pupilelor si activitatea neuronala sau memoria oamenilor.

Studiul descrie problemele de memorie ca fiind consecinta pierderilor de atentie si a multitaskingului digital. Autorii noteaza ca actuala cultura digitala genereaza intrebari stiintifice despre motivele pentru care oamenii au o memorie fluctuanta.

In general, pupilele isi schimba dimensiunea in functie de cat de multa lumina intra in ochi. Insa, in timpul interactiunilor sociale, dimensiunile pupilelor sunt influentate si de atractia pentru cineva sau ceva, de medicatie, de consumul de alcool sau de gradul de sinceritate.

Anxietatea poate afecta, de asemenea, dimensiunile pupilelor - cum ar fi raspunsul involuntar de lupta sau fuga de o situatie ori un sentiment.

 

Un studiu desfasurat in 2017 a concluzionat ca dilatarea pupilei este in stransa relatie cu sistemul de excitare a creierului. Excitatia reflectata in pupile a fost un indicator nu numai al atractiei, ci si al procesarii informatiilor, al luarii deciziilor si al atentiei (la ceva sau la cineva).

Noile cercetari, efectuate de Universitatea Stanford si Universitatea din California, au masurat gradul de atentie a 80 de tineri adulti, cu ajutorul electroencefalografiei (EEG) si pupilometriei. De asemenea, nivelurile de atentie au fost cuantificate pe baza performantei sarcinilor si a chestionarelor pe care tinerii le-au completat, informeaza Science Times.

 

 

EEG a masurat undele cerebrale alfa. Potrivit lui Kevin Madore, de la Stanford Memory Lab, cresterea undelor alfa este relationata cu "pierderile de atentie, mintea ratacita si distragerea". In acelasi timp, contractia pupilelor care se modifica la sarcini noi a fost asociata cu reflexele mai lente si o serie de esecuri in performanta.

Deasemenea, voluntarii au fost observati in timpul multitasking-ului digital, cum ar fi utilizarea diverselor platforme media, trimiterea de mesaje text si vizionarea unui film. Rezultatul a fost ca cei care au avut multitasking-uri mai grele au prezentat scoruri mai mici la sarcinile de memorie si o atentie pe o durata mai scurta.

Profesorul Anthony Wagner, de la Universitatea Stanford, a explicat ca recuperarea amintirilor depinde de cunoasterea directionata spre obiectiv, deci creierul are nevoie sa-si aminteasca scopul, pentru a recupera o amintire. Atentia unei persoane este importanta pentru invatare si amintire. Iar ce se intampla inainte sa incepem sa construim o amintire afecteaza capacitatea creierului de a reactiva sau de a recupera o amintire.

 

Totodata, studiul a descoperit ca distragerea atentiei poate fi limitata - modificand mentalitatea si mediul, pentru a ne imbunatati atentia si performanta memoriei.

Rezultatele studiului pot ajuta la imbunatatirea atentiei oamenilor si a memoriei in ansamblu. Oamenii de stiinta pot acum "explora si intelege modul in care interactiunile dintre retelele creierului care sustin atentia, utilizarea obiectivelor si memoria se raporteaza la diferentele individuale de memorie, la adultii varstnici, atat independent, cat si in raport cu afectiuni neurologice", cum ar fi dementa.