Schimbările climatice fac ravagii în România. În Dolj s-a pierdut o treime din suprafața agricolă. Românii au început să planteze kiwi

Dimensiune font:

| 28-11-2023 09:01

Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță a precizat cum trebuie să le fie explicate românilor efectele schimbărilor climatice, punctând consecințele directe ale deșertificării pe care le putem observa deja în țara noastră.

Întrebat cum ar trebui să le fie vorbit oamenilor despre schimbările climatice, Nicu Ștefănuță a precizat:

„Cei între 18 și 30 de ani sunt deja convinși în mare parte. Mai există și în marja aceasta de vârstă oameni care cred în tot felul de teorii și chestiuni din acestea. Însă tinerilor nu trebuie să le explici foarte mult, ei își planifică deja viața în jurul schimbărilor climatice, ei știu este vorba despre lucruri care se vor petrece în perioada vieții lor. Eu am o fetiță de 3 ani, fata mea va avea 30 de ani în 2050. Ăștia ar trebui să fie cei mai frumoși ani din viața ei. Este vorba despre o singură generație, atât mai avem până atunci. Mulți dintre tineri deja spun că nu mai vor să facă copii, pentru că le e frică de ceea ce urmează.

Iar celor mai în vârstă trebuie să le fie explicate inclusiv argumentele despre calitatea vieții. Adică vouă vă place să mâncați tot felul de tâmpenii din supermarket stropite cu pesticide? Vă place să trăiți în orașe care n-au aer curat doar ca să mai construim un bloc dacă se poate, eventual chiar în mijlocul parcului? Calitatea asta a vieții contează și nu se vede la PIB. Hai să îți dau un exemplu - orașul Madrid, am fost pe acolo, are 85 mp de spații verzi pe cap de locuitor. Diferența față de București este de aproape 10 ori mai mare, are 9,8 mp. Oficial Bucureștiul spune că are 16 mp, dar 9,8 mp e cifra reală. Speranța de viață știi care e? Cu vreo 10 ani mai mare decât a bucureștenilor. Deci madrilenii trăiesc cu vreo 10 ani mai mult. Când vezi asta trebuie să îți pui niște întrebări. Poate că e doar de la stresul din România sau de la mâncarea mai grasă, dar nu e și de la viața poluantă pe care o trăiești? Până la urmă un oraș verde este mai plăcut, deci îți poate reduce și stresul”.

Există argumente pentru fiecare om, pentru fiecare categorie. Nu trebuie să explici științific despre planete și încălzire pentru că nu toți oamenii văd lucrurile așa ușor. Dar atunci când se îmbolnăvesc imediat văd efectele și necesitatea spațiilor verzi”.

Unde ar trebui să avem cei mai „verzi” cetățeni? Nicu Ștefănuță: În Dolj s-a pierdut o treime din suprafața agricolă, doar din 1990 încoace

Dacă e să ne uităm la zonele deja afectate din țara noastră, prin Dobrogea și prin Oltenia ar trebui să avem cei mai „verzi” cetățeni. Agricultorii au început să planteze kiwi pentru că solul devine arid. De ce conștientizarea nu pătrunde la un nivel mai intens pe acolo?

„Vom ajunge să cerem respect pentru kiwiul nostru tradițional, ca în cazul roșiilor. Vom spune că nu se mai face ca în alte vremuri. Să știi că mulți fermieri înțeleg deja ceea ce se întâmplă, iar mulți dintre ei chiar îmi scriu. Să nu crezi că toți sunt niște oameni needucați care nu înțeleg ce se întâmplă. Ei chiar văd că, de exemplu, în Dolj s-a pierdut o treime din suprafața agricolă, doar din 1990 încoace. Cei din Constanța știu că deșertificarea este o mare problemă.

Fermierii mici își dau seama de problemele acestea. Există și o organizație care se numește „Eco Ruralis”, care refuză pesticidele, agricultura intensivă sau distrugerea naturii. Mai este o mișcare care se numește „Mutat la țară”, cu vreo 300.000 de membri. Sunt oameni care vin din clasa medie sau au făcut o carieră și au decis că nu mai vor să trăiască la oraș, își caută case pe la țară, își caută metode tradiționale de a face mâncare, de a-și îngriji casa. Și asta e foarte important”.