Un audit bizar, rezultă că Poli a mers mereu în pierdere

Înainte de votul decisiv din Consiliul Local în ce priveşte suma alocată de municipalitate Politehnici Iaşi, managerul general Florin Briaur a ieşit în mass-media cu câteva date care stârnesc, cel puţin, mirare. Astfel, datoriile clubului, la 31 ianuarie a.c., erau de 1.150.000 euro. Bani care, conform legislaţiei, trebuie plătiţi din veniturile proprii, nu din subvenţiile Primăriei.

De unde şi de când sunt aceste datorii? Conform cifrelor date publicităţii de către Briaur, în 2021 a fost un deficit de 20.000 euro. În dificilul an 2020, în plină pandemie, fără spectatori, cu o competiţie mai mult decât aproximativă, manageriatul lui Cip Paraschiv a izbutit, neaşteptat, un excedent de 139.000 euro...

Briaur spune că declinul a început în 2019, că atunci a fost un deficit de 211.000 euro. Reamintim că, în toamna acelui an, în plin campionat, s-a schimbat gazonul de pe terenul mare din Copou, echipa a jucat meciurile de acasă la Botoşani. Fără aceste cheltuieli, era excedent.

E greu, imposibil chiar, să credem că anii 2018, 2017 şi 2016 să fi fost cu pierderi. Rezultatele sportive, cu participarea în Europa League, au adus destui bani din drepturile TV. Investiţii nu s-au făcut şi nici achiziţii costisitoare de jucători. Balanţă, măcar pe zero...

Ca atare, conform aritmeticii, rezultă că Poli a terminat anul 2015 cu datorii de aproximativ 1 milion euro, datorii care, de atunci, tot s-au rostogolit.

Clubul s-a înfiinţat în august 2010, prin fuziunea dintre Tricolorul Breaza şi CS Navobi. Dacă ambele fondatoare erau imaculate în privinţa obligaţiilor de plată, înseamnă că povara de un milion s-a adunat în perioada scursă de atunci şi până la începutul lui 2016.  Medie anuală egală cu cea din 2019, când cu schimbarea gazonului. Iaşul a evoluat două campionate în Liga 2. Greu de crezut că în acele ediţii au fost deficite de 200.000 euro...

O precizare a managerului general pare a descâlci lucrurile. Nu s-au plătit, în mod sistematic, dările la stat. S-a ajuns acum la 750.000 euro, probabil jumătate din această sumă o reprezintă accesoriile. Adică penalităţile de întârziere. Costisitor nărav, dacă de aici provine suma. Şi grea povară pe umerii actualului management.

Altă bizarerie: „aproape 400.000 de euro la foşti jucători, furnizori, terţi”. Foştii jucători pomeniţi sunt Horşia, Frăsinescu şi Cristea. Passaglia a pierdut procesul. Horşia are 2.000, Frăsinescu - 4.000. La Cristea nu se spune cât, dar, clar că nu cu foarte mult mai mult. Şi or mai fi vreo 10, tot cu sume de acelaşi ordin. Tot nu se fac 400.000. Bizar. Marcel FLUERARU