Cele mai faimoase curtezane din istorie, Au cerut sume incredibile pentru doar o noapte de amor

Frumoase, seducătoare și garante ale unor iubiri devastatoare, așa ar putea fi definite cele mai cunoscute curtezane din istorie. Au avut amanți celebri, au trăit povești încredibile și au redefinit senzualitatea. Ele au fost Lamia din Atena, Lais din Hyccara,  Ninon de Lenclos, Marion Delorme, Lola Montez și Mnesareta.

Lamia din Atena a fost curtezana greacă care a cerut exorbitanta sumă de 250 de talanți, regelui macedonean Demetrius Poliorcetes, pentru a-i oferi favorurile sale. Pentru a reface vistieria afectată de plata acestei sume, regele a instituit o taxă specială pe săpun. Lais din Hyccara, o curtezană greacă  născută în Sicilia, i-a cerut 10.000 de drahme lui Demostene, pentru a-și petrece o noapte cu el. În schimb, ea s-a dăruit gratis filosofului Diogene.

Ninon de Lenclos a fost plătită cu 50.000 de coroane pentru o noapte cu cardinalul Richelieu, dar, după ce a primit suma respectivă, și-a trimis în loc o prietenă.

Marion Delorme (1613-1650) a fost o celebră curtezană în Franța secolului al XVII-lea. Foarte frumoasă, dar și foarte educată, și-a trecut pe răboj numeroși amanți cu nume, printre care ducele de Buckingham, generalul Conde și chiar pe cardinalul Richelieu.

Lola Montez (1821 - 1861), pe numele adevărat Eliza Rossana Gilbert, irlandeză de origine, a fost una dintre cele mai celebre curtezane ale secolului al XIX-lea. Printre amanții săi s-au numărat Alexandre Dumas și Franz Liszt, dar relația care a „consacrat-o” a fost cea cu regele Ludovic al Bavariei. Populația, nemulțumită de implicarea Lolei în afacerile statului și de faptul că regele îi satisfăcea toate capriciile, indiferent cât de costisitoare erau acestea, s-a revoltat împotriva lui Ludovic, care și-a pierdut tronul, iar amanta a fost nevoită să fugă în Statele Unite.

Mnesareta a fost considerată cea mai frumoasă curtezană din întreaga istorie a Greciei Antice. Ea a servit ca model lui Praxiteles pentru celebra statuie „Afrodita din Cnidos”. Pentru că a îndrăznit să se îmbăieze în mare, sub faleza de la Eleusis (scenă reprezentată într-un tablou de Henryk Siemiradzkis), unde se spune că s-ar fi întrupat zeița Afrodita, a fost acuzată de crima de a fi profanat misterele sacre. La proces a fost apărată de unul din numeroșii ei iubiți, avocatul și omul politic Hyperides, care i-a determinat pe judecători s-o achite după ce le-a arătat-o goală, făcând dovada frumuseții ei divine. În mod paradoxal, această superbă curtezană era supranumită Phyrne, adică „broasca râioasă”, de către femeile ateniene invidioase, care doreau s-o ironizeze astfel.

Clara DIMA