Fostul astronaut american Frank Borman, cel care a condus Apollo 8, a murit

Fostul astronaut american Frank Borman, care a intrat în istorie prin comandarea primului zbor cu echipaj uman care a înconjurat Luna și care a condus ulterior compania Eastern Airlines în calitate de președinte, aflată în grave turbulențe economice, a murit la vârsta de 95 de ani, a anunțat joi NASA, citată de Reuters.

Borman, care a petrecut în total aproape 20 de zile în spațiu în două călătorii în anii 1960, a murit marți în Billings, Montana, a precizat NASA într-o declarație pe site-ul său.

 

Născut la Gary, Indiana, la 14 martie 1928, el era cel mai în vârstă astronaut american încă în viață; aceast sceptru trece acum în mâinile lui Jim Lovell, care are de asemenea 95 de ani, dar este cu 11 zile mai tânăr.

Borman a crescut cu o fascinație pentru avioane și, pe când era elev în Arizona, a luat lecții de zbor pe care le-a plătit livrând ziare.

A devenit pilot de vânătoare al Forțelor Aeriene după ce a absolvit Academia Militară a SUA în 1950.

Apollo 8 – prima misiune orbitală lunară
La fel ca majoritatea colegilor din generația sa de astronauți, s-a antrenat ca pilot de încercare înainte de a fi selectat pentru cel de-al doilea program de astronauți al NASA în 1962. Această experiență a fost esențială, a declarat el în autobiografia sa.

„Eram piloți veterani înainte de a deveni astronauți începători, iar acest lucru a făcut diferența”, a spus el.

Primul său zbor în spațiu a fost pe Gemini 7 în 1965, fiind comandant într-o misiune de 14 zile care a inclus o întâlnire cu o altă navă Gemini. Trei ani mai târziu a fost comandant pe Apollo 8 – prima misiune orbitală lunară – și a înconjurat de 10 ori Luna împreună cu cei doi colegi de echipaj ai săi, într-o misiune care s-a întins pe durata Ajunului și a Crăciunului.

Misiunea a dus la realizarea unei fotografii uimitoare și fără precedent de către colegul de echipaj al lui Borman, William Anders, care a devenit cunoscută sub numele de „Răsăritul Pământului” – un Pământ albastru și alb văzut ca o sferă parțială ridicându-se deasupra suprafeței lunare.

În 1970, Borman s-a retras de la NASA și de la Forțele Aeriene și a devenit consilier la Eastern Airlines. În 1975, a devenit președintele companiei aeriene, iar un an mai târziu a fost numit președinte.

„Nu am vrut să mă bazez pentru tot restul vieții pe publicitatea pe care o primisem de la NASA și să devin un urs dansator”, a spus odată despre schimbarea sa de carieră. „Știam că (Eastern) avea unele probleme și am crezut că pot contribui”.

Una dintre primele sale acțiuni a fost să impună prima înghețare a salariilor din istorie într-o industrie obișnuită cu salarii mari, dar a temperat această măsură oferind angajaților o participare la profit.

În 1984, Eastern a înregistrat o pierdere de 380 de milioane de dolari în cinci ani, iar Borman a fost criticat pentru că a continuat un program costisitor de modernizare a flotei.

Revenirea la profitabilitate nu a fost impresionantă – Eastern a câștigat 6,3 milioane de dolari în 1985 – iar un an mai târziu, problemele sale financiare l-au forțat pe Borman să caute o soluție în afara companiei. Eastern a fost de acord să fie preluată de Texas Air Corp, o companie mai mică, care a devenit cel mai mare holding de companii aeriene din țară.

În 1986, Borman și-a anunțat retragerea, spunând că se va muta în Las Cruces, New Mexico, unde va ajuta la operarea reprezentanței auto a fiului său, va lucra la o carte și va fi mai aproape de familia sa.

Pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a misiunii Apollo 8, Borman a discutat despre programul spațial american cu publicația Politico, afirmând că susține ideea unei misiuni pe Marte, dar că este „absurd” să încerci să o colonizezi.

Borman și soția sa, Susan, au avut doi fii.