Tradiţia celor 40 de mucenici

Biserica îi prăznuieşte pe 9 martie pe Sfinţii 40 de Mucenici ce au fost ucişi pentru că nu au renunţat la credinţa creştină * sărbătoarea era una încărcată de tradiţii în lumea satului de altădată * în zilele noastre s-a păstrat obiceiul pregătirii unor colaci în forma de 8, care îi reprezintă pe moşi şi strămoşi

În calendarul ortodox, astăzi este sărbătoarea Celor 40 de Mucenici din Sevastia. Legenda spune că ei au fost soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de 8 zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a aruncat în lacul Sevastiei, în ale cărui ape au îngheţat. Se spune că în acea noapte s-au petrecut minuni - apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Rămăşiţele lor au fost arse, iar cenuşa aruncată în lac.

Încep zilele moşilor

După ce trec zilele babelor, perioada de la 9 la 17 martie este dedicată moşilor. Ei sunt consideraţi mai buni decât babele cele rele şi capricioase şi la fel sunt şi zilele lor, mai calde şi primăvăratice. Se spune că moşii bat pământul cu bâtele, maiul sau cu ciocanele ca să intre gerul şi să iasă căldura. Un obicei vechi era scoaterea cărbunilor aprinşi în curţi ca să se scoată în mod simbolic căldura din case afară. În prima zi a Moşilor nu se iau ouăle din cuibar ca să fie spor la ouă şi pui, se hrănesc păsările cerului ca să nu strice recoltele, nu se aruncă gunoiul din case ca să nu se înmulţească lupii. Oamenii trebuie să se ierte şi să se împace ca să aştepte în tihnă şi înţelegere Paştele.

Tradiţia populară impune în această zi o serie de practici, multe dedicate noului an agricol, care a început pe 1 martie. Se aprind focuri ritualice, din credinţa că flăcările vor arde anotimpul cel vechi şi-l vor face să renască pe cel nou, aducător de viaţă. Copiii sar peste rugurile aprinse, pentru a fi feriţi de boli, iar femeile presară cenuşa rămasă jur-împrejurul gospodăriei, din credinţa că astfel casa va fi ferită de şerpi. Apicultorii retează stupii, adică îi scot afară, curăţă fagurii şi adună mierea, din care vor prepara leacuri şi vor îndulci rachiul cu care se vor cinsti de Mucenici. Tradiţia spune că astăzi se ciocnesc 40 de pahare, câte unul pentru fiecare sfânt din Sevastia. Femeile prepară celebrii mucenici, adică nişte colăcei în formă de opt (cifra echilibrului cosmic), pe care îi ung cu miere şi cu nucă. Cifra 8 îi reprezintă pe moşii şi strămoşii noştri.

În Moldova, sfinţişorii sunt făcuţi din aluat dospit şi copţi în cuptor, în sudul Munteniei şi în Oltenia sunt fierţi în sirop de zahăr, apoi serviţi fierbinţi. Un alt obicei este pornirea simbolică a a plugului, ceea ce semnifică începerea muncilor agricole. Maura ANGHEL