Muzeul Obiceiurilor Populare - Gura Humorului

Muzeul Obiceiurilor Populare - Gura Humorului este unicul muzeu, din Romania, care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeo-tehnice obisnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara. Tematica muzeului etnografic a fost gandita ca o calatorie virtuala in universul spiritual al satului bucovinean de la sfarsitul secolului al XIX-lea, sat virtual in care vizitatorul poate parcurge principalele momente ale timpului calendaristic, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina fiind o reprezentare a calendarului popular.

Ajuns la marginea satului, vizitatorul este invitat sa patrunda in prima locuinta, monocelulara, cu fantana cu roata in batatura, unde se petrec practicile magice de Sfantul Andrei. De aici se intra in a doua casa, de tip camera-tinda-camera, reconstiture a unei case din Straja, unde, in "casa cea mare" sau "casa cea frumoasa", este aaternuta masa pentru "Cina cea de taina" ce marcheaza cel mai important moment al Craciunului traditional Ajunul marii sarbatori a Nasterii Mantuitorului. Vizitatorul iese apoi in prispa casei pentru a deveni gazda ce urmeaza sa-i primeasca pe uratorii si mascatii de la Anul Nou. Din prispa se deschide perspectiva ograzii in care se afla, deja, ursii, tiganul, capra, mosul si baba, caiutii, jandarmul si turcul membrii ai cetei din Udesti, palarierul din ceata de Plavalari si caiutii din Giuletti Boroaia.

 

De aici, vizitatorul "iese din casa" si intra pe "ulita satului", traseu imaginar pe care il va parcurge pentru a putea urmari celelalte momente ale calendarului popular. Se trece pe langa o fierarie, dupa care poate fi admirata o stupina arhaica in care buduroaiele scobite in trunchi de copac (stupi primitivi) sunt, tocmai, purificate cu agheasma si tamaie si fertilizate cu crengute de matisori sfintiti cu un an inainte, in ziua de Florii. Mai tarziu se ajunge in centrul satului, in curtea bisericii, unde vizitatorul se poate bucura de sarbatoarea cea mare a ortodoxiei romanesti Invierea Domnului. Asezati concentric in curtea bisericii, femei si barbati, tineri si batrani, imbracati in costume autentice de secol nouasprezece, avand in fata lor siruri de pascarite gatite cu cele mai frumoase stergare si incarcate cu pasca, babe, mosnegi, miei de aluat, oua inchistrite, husti de sare participa la sfanta slujba de sfintire a bucatelor rituale din dimineata duminicii pascale.

 

Din centrul satului, vizitatorul se intoarce pe ulita satului si trece pe langa un plug ce tocmai este scos la arat si pe langa o ograda in care gospodarul purifica cu apa si coronite de salcie si flori de primavara toate vasele folosite la obtinerea si prelucrarea laptelui.

 

Astfel este parcurs cercul calendarului popular bucovinean, deschis de sarbatoarea Sfantului Andrei si inchis de sarbatoarea Sfantului Dumitru, si va putea sa revina, dupa o calatorie atemporala, in lumea urbana pe care a parasit-o cu putin timp in urma, trecand, din nou, pe langa stalpul de hotar, martor tacut al unei lumi nu intru totul disparuta.