Ziua Imnului Naţional, la Iași

În faţa Prefecturii s-au desfășurat astăzi manifestări cu prilejul cărora a fost celebrată Ziua Imnului Naţional. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Garnizoanei Iaşi, precum şi reprezentanţi ai administraţiilor locale din Republica Moldova şi Ucraina.

Evenimentul  a debutat cu  prezentarea onorului şi salutul drapelului de luptă ale Lupilor Negri, momente urmate de alocuţiunile susţinute de autorităţi despre importanţa sărbătorii.

Cu acest prilej, subprefectul Adina Gârjan a spus în alocuţiunea sa că recunoştinţa noastră faţă de cei care au dat rost şi trăinicie naţiunii române ar trebui să transceadă problemelor cotidiene, interpretărilor parţiale, judecăţilor limitate. „Alături de drapel şi stemă imnul este expresia identităţii naţionale cu o valoare simbolică ce se păstrează şi astăzi, mesajul său fiind un îndemn adresat maselor de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice. Nu e uşor să trezeşti în tineri emoţii faţă de momente de mult trecute dar sunt convinsă că nimănui nu-i este străină necesitatea îndeplinirii unor îndatoriri cu recunoştinţă, cu valoare educativă pentru tânăra generaţie şi pentru copii”, a spus, în timpul alocuţiunii sale, subprefectul Adina Gârjan. 

Subprefectul a reamintit emoţia trăită în momentul în care Imnul Naţional s-a auzit atunci când româncele Simona Radiş şi Ancuţa Bodnaru au adus României prima medalie de aur la Jocurile Olimpice de vară 2021.  „Ieri, la proba de dublu vâsle echipa României a câştigat medalia de aur, făcând ca imnul României să răsune pentru pentru prima dată în Japonia la aceste Jocuri Olimpice. Nu cred că există român care să nu fi trăit acest moment cu emoţie. Şi da, meritul celor două sportive, Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar, care sunt un exemplu perfect despre ceea ce poate aduce în viaţa noastră acest simbol, speranţă şi implicare. Implicare în abordarea problemelor multiple cu care ne confruntăm, speranţă că vom reuşi în final să ne implicăm, a ceea ce ar trebui să fim”, a mai spus subprefectul Adina Gârjan. 

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a spus că este mare o bucurie pentru comunitatea noastră să sărbătorească o zi atât de importantă pentru naţiunea noastră, întrucât în această perioadă la Iaşi se află o delegaţie importantă de preşedinţi, vicepreşedinţi, primari din Republica Moldova şi Ucraina. „Sărbătorim astăzi Imnul Naţional, un simbol care ne defineşte ca popor alături de Drapelul tricolor. Se împlinesc 173 de ani de când "Deşteaptă-te române" se cânta pentru prima oară şi îi influenţa pe revoluţionarii paşoptişti. A răsunat apoi de fiecare dată când de-a lungul istoriei României au trecut prin momente zbuciumate. Versurile sale i-au ridicat pe înaintaşii noştri la luptă iar nouă ne umplu astăzi inimile de emoţie şi mândrie. Indiferent unde ne-am afla, Imnul Naţional ne duce cu sufletul acasă şi ne apropie de toţi cei care simt şi trăiesc româneşte”, a spus preşedintele CJ, Costel Alexe. 

Viceprimarul Daniel Juravle a spus că nu trebuie să uităm că imnul actual „Deşteaptă-te române” este „oda adusă unui popor greu încercat şi deşi au trecut atâţi ani de la revoluţia paşoptistă el a revenit în actualitate în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 când românii au pus capăt prin jertfa a mii de tineri regimului comunist”. „Ziua de 29 iulie este o zi specială pentru fiecare dintre noi pentru că este o obligaţie de onoare să ne reîntoarcem la simbolurile sfinte ale românilor. Aceste simboluri care sunt dintr-o lungă istorie şi definesc fiinţa naţională, nicio ţară şi nicio naţiune nu-şi pot edifica propriul destin. Oda adusă unui popor greu încercat care a avut de înfruntat timp de foarte multe secole pretenţiile, abuzurile şi minciunile a trei imperii nesăţioase dar şi fărădelegile unor dictaturi devastatoare. Imnul României este un imbold transmis peste generaţii tuturor românilor, oricând şi oriunde s-ar afla ei, de a spera şi de a crede, şi de a lupta, Totodată reprezintă un îndemn de a nu ne uita trecutul, de a ne înţelege prezentul şi de a ne construi un viitor mai bun. În acelaşi timp Imnul României este un apel la unitate, la solidaritate, la acţiune, precum şi la protest împotriva celor care ne încalcă drepturile şi libertăţile şi nesocotesc voinţa noastră de a trăi într-o ţară europeană prosperă şi civilizată şi guvernată de politicieni oneşti”, a spus viceprimarul Daniel Juravle.

Încă din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te române” a fost un cântec al românilor intonat în cele mai grele momente ale istoriei lor.

„Compus la Braşov în vâltoarea evenimentelor din 1848 poemul Un răsunet, al profesorului Andrei Mureşanu, va deveni imn sub titlul Deşteaptă-te române, cu scopul ca alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele vremuri să mobilizeze masele la veghe şi luptă. Referitor la melodia ce însoţeşte versurile, cea mai uzitată versiune îi aparţine lui Anton Pan, poet şi etnograf, autor de manuale de muzică, refugiat în acea perioadă în Transilvania, unde devine cântăreţ de strană. Aşadar, la originea Imnului Naţional stau două destine prezente în centrul geografic al ţării în anii învolburaţi ai Revoluţiei Paşoptiste. Încă de la început imnul Deşteaptă-te române a fost îndrăgit de români datorită mesajului său de libertate şi patriotism. A fost cântat în momentele de referinţă naţionale insuflând curaj şi încredere românilor în timpul Războiului de Independenţă, Războiului de Reîntregire Naţională, din 1916-1918, şi Războiului de Reîntregire a ţării, din 1941-1945. Imnul Revoluţiei din 1848 a supravieţuit regimurilor şi timpurilor. A fost interpretat în timpul Revoluţiei de la 1844 şi Revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987, pentru ca în iarna lui 1989 să devină cântec al Revoluţiei române anticomuniste”, a spus muzeograf col.(r) Dan Prisăcaru, directorul Muzeului Militar Regele Ferdinand I - filiala Iaşi. 

În cadrul ceremoniei de celebrare a Zilei Naţionale a Imnului Naţional Corul Marii Uniri din cadrul Ateneului Naţional din Iaşi a cântat alături de fanfara militară toate variantele de imnuri naţionale pe care statul român le-a avut până acum. Laura RADU