VIDEO Mihai Chirica: „A venit și timpul Iașului la finanțare”

Interviu cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirica

 

- Domnule primar, întrebare directă și de interes general: cum s-a făcut de-a rămas Iașul fără proiecte majore în Planul Național de Redresare și Reziliență?

- Nu a rămas fără proiecte majore, deoarece proiectele majore încă nu sunt definite în PNRR. A rămas doar în linii de finanțare pe care le propune PNRR, dar, dacă ne uităm bine, partea de rețele de autostrăzi care conectează inclusiv Iașul, dar și celelalte lucrări majore legate de municipiul nostru - centură, sală polivalentă, școli, creșe, energie verde - s-au dus pe direcții diferite. PNRR, prin constituția acestui program, nu finanțează anumite obiective, care au rămas în atenția Guvernului, a Companiei Naționale de Investiții, cum ar fi Sala Polivalentă. Creșele sunt în PNRR și sunt prioritare, partea de amenajare de școli a rămas în PNRR, partea de centură ocolitoare este preluată de către Ministerul Transporturilor, Spitalul Regional de Urgență...

- Spitalul Regional de Urgență are, deja, finanțare...

- Am depășit o etapă foarte importantă în legătură cu Spitalul Regional, nici nu am avut timp să o fac public: s-a terminat partea de evaluare tehnică a ofertelor celor trei proiectanți care au aplicat pentru SRU. Am primit și aprobările de la Ministerul Sănătății și vom proceda la deschiderea ofertelor financiare în cursul acestei săptămâni. Vom trece efectiv la semnarea contractului, ceea ce pentru noi este o premiză să avansăm foarte repede și cu acest spital. Sunt trei companii, trei consorții care de fapt, care au venit cu oferte: sunt două companii din Turcia și o a treia companie sub coordonarea unei firme germane, dar care are în consorțiu o firmă din România și o firmă din Italia.

 

„Stadionul, cu toată valoare lui, de 54 de milioane de euro, este în atenția CNI și s-ar putea ca până la sfârșitul anului să dea drumul la licitația de lucrări”

 

- A rămas Iașul să se descurce de unul singur în încercarea de a implementa proiecte de interes general, cum ar fi stadionul, sala polivalentă...?

- Nici nu putem. Nu sunt obiective pe care să ți le poți asuma așa cum îți asumi o stradă, un bulevard, o sală de sport sau altele care sunt pe potențialul financiar al orașului nostru. Sala polivalentă și stadionul sunt obiective care au nevoie obligatoriu de sprijinul financiar al Guvernului Românei, pentru că sunt obiective scumpe. Slavă Domnului, celelalte orașe mari au primit fonduri să își facă stadione și chiar și orașe mici au primit. A venit și timpul Iașului la finanțare, e nevoie să primim acest suflu pentru stadion. Documentația este trimisă, la nivel de detalii de execuție, la CNI, este în atenția conducerii acestei companii, ni s-a cerut să facem și PUZ-ul pentru zona în care vom implementa stadionul, compania care ne face acel plan de urbanism este din București, contractată de noi și lucrează.

- În ce stadiu se află întregul proiect?

- Am avut o întâlnie online săptămana trecută. Deci, stadionul, cu toată valoare lui, de 54 de milioane de euro, este în atenția CNI și s-ar putea ca până la sfârșitul anului să dea drumul la licitația de lucrări. 2022 ar fi, pentru noi, termenul de așteptare, ar fi în primele șase luni să facem și partea de analiză a acestor oferte. Proiectul l-am terminat în proporție de 110%, pentru că avem partea de execuție și suntem, din acest punct de vedere, într-o zonă foarte bună.

 

Bazin de înot pentru fiecare grădiniță

 

- Se încheie anul acesta câteva proiecte împortante de infrastructură: Braunstain, Cinci Drumuri – Tătăraşi, Creşa 1, piaţeta Virgil Săhleanu, Mănăstirea Frumoasa. Ce urmează după finalizarea lor?

- După finalizarea lor urmează Muzeul de Istorie Naturală, Grădinița Cordrescu, care este scoasă la licitație, deja avem o evaluare făcută. La fosta Policlinică cu Plată avem de răspuns la o contestație pe care a depus-o unul dintre participanți și dăm drumul la lucrări. Urmează mai departe Grădinița nr 13 din Tătărași, care este și ea scoasă la licitație în momentul de față şi un pachet de străzi în execuție sunt structurate pe trei etape 2021-2022, 2022-2023, 2023-2024, care înseamnă vreo 36 de străzi în valoare de circa 84 milioane de lei pe care le vom finanța din fonduri proprii. Mai avem la proiectare, de asemenea, un pachet consistent de străzi care au rezultat și din propunerile consilierilor în dezbaterea bugetului, dar și din celelalte propuneri pe care le-am strâns noi tot în procesul dezbatere publică. Şi acestea sunt scoase la licitație și vor fi publicate în curând. Mai sunt locurile de joacă pentru copii, cele 32 de locuri de joacă pentru copii și cele 28 de terenuri de sport cărora le-am aprobat indicatorii economici și le dăm drumul din acest an. Şi un lucru foarte interesant pe care l-am pronunțat și nu l-am uitat: implementarea unui proiect de bazin de înot pentru fiecare grădiniță, am dat drumul la licitația pentru proiect, va fi un proiect tip, pe care o să-l reiterăm la toate grădinițele din Iași.

- Ieşenii solicită transport gratuit vinerea. Este posibilă o astfel de măsură? De ce s-a renunţat la „Vinerea Verde” – o zi fără maşină?

- Nu s-a renunțat, depinde doar de ieșeni să își poată aplica mai departe acest program. „Vinerea Verde” a fost un program de stimulare a utilizării unui mijloc de transport ecologic de către altcineva decât autorități, nu s-a dat o interdicție, lumea putea folosi și a folosit în continuare așa cum l-a folosit și de altă dată. Gratuitățile nu sunt o soluție, este ca și vaccinatul cu mici. Nu sunt o soluție, aceste gratuități nu fac decât să întărescă faptul că suntem vulnerabili din punct de vedere educațional, ieșenii trebuie să înțeleagă că utilizarea excesivă a mijlocului de transport este împotriva sănatății lor.

 

„Nu am fost niciodată în topul orașelor poluante. A fost o politică mizerabilă de a ne pune în topuri... Eu urlam și nu mă asculta nimeni! Uitați că au venit cei din afară și au arătat clar, cu cifre, că nu am fost niciodată în acele topuri!”

 

- Eliminăm sau nu autoturismele poluante?

E o decizie pe care trebuie să o ia statul român. Am văzut din ce în ce mai mult că se întorc la vorba lui Chirica, când am spus trebuie să apară măsuri care să interzică abunența vehiculelor poluante în România, prin prețul foarte scăzut cu care Occidentul îl oferă la aceste vehicule și apetitul unei populațiii sărace, cum este cea a României, unde fiecare îţi cumpără cu 1.000 de euro o mașină. Da, îți cumpără cu 1.000 de euro o mașină, pentru că eliminarea unei mașini de pe piață din Occident costă între 3.000-3.500 de euro și chiar mai mult în funcție de tipul de mașină. Deci, în loc să o ducă la dânsul, la o firmă care să o dezmembreze şi unde plăteşte 3.000 de euro, o vinde cu 1.000 de euro la un român. Maşina ajunge în România și aici devine o problemă pentru noi. Statul român trebuie să facă următoarele lucruri în regim de urgență: introducerea unei impozitări progresive pentru cei care dețin mai mult de două mașini. De la a doua mașină, îți crește impozitul cu 50%, la a treia mașină plătești 100%. În regulamentul de parcare nu vom permite locuri de parcare mai mult de o mașină pe apartament, așa cum este normal Şi la blocurile noi - este propunerea mea pe care am și trecut-o în regulamentul de parcări - să se impoziteze orice vehicul poluant cu un fond creat în cadrul Agenției Fondului pentru Mediu. Vrei o mașină ieftină pe care o iei cu 3.000 de de dolari, plătești o taxă suplimentară, care să îți arate faptul că tu otrăvești pe toată lumea. Asta trebuie să o facă tot statul român. Să creeze un mecanism de supraimpozitare astfel încât să descurajăm utilizarea vehicolului poluant. Trebuie să putem crea facilități și noi le-am introdus pentru vehicolul electric: posesorii nu plătesc impozit, au parcare gratuită, vor avea şi posibilitatea de încărcare o perioadă de timp gratuită, dar asta în măsura în care buzunarul ne va permite, că nu e normal ca unul să cumpere combustibil și altul să se încarce gratis. Însă totul pleacă de la stat. Dacă statul își creează un mecanism prin care să evite transformarea României într-o groapă de gunoi a vehiculelor poluante, câștigăm cu toții. Dacă lăsăm la nivelul autorităților locale și Iașul face într-un fel, Vasluiul într-un fel, dar circulaţia mașinilor este permanentă între Iași și Vaslui, este clar că nu vom avea rezultat.

- Se pare că Iaşul a ieşit din topul oraşelor poluante...

- Nu am fost niciodată în topul orașelor poluante. A fost o politică mizerabilă de a ne pune în topuri, pentru că Iașul devenea foarte ușor fruntea estului României. Nu am fost niciodată nici cel mai poluat la pulberi, nici cel mai poluat la NO2, nici cel mai poluat la la CO2. Eu urlam și nu mă asculta nimeni... Uitați că au venit cei din afară și au arătat clar, cu cifre, că nu am fost niciodată în acele topuri.

- Avem foarte multe spaţii verzi extraordinar de frumoase în Iaşi. De ce nu organizăm evenimente în aceste zone?

- Pentru că noi nu avem încă o astfel de cultură socială, în care oamenii să organizeze și fără Primărie. Ieşenii așteaptă să vină Primăria sau primarul să le spună ieșiți și faceți un concurs de dame, aveți spațiile verzi din fața blocurilor voastre, faceți un concurs de table. Trebuie doar să mă sune. Am luat 100 de seturi de mese cu scaune să facem aceste concursuri, de fiecare dată așteptăm să vedem inițiativa lor. Ieșeanul trebuie să fie un cetățean cu inițiativă, noi îi stăm alături, dar nu putem de fiecare dată să le facem noi lucrurile. Nu ne oprim aici, pentru că ușor-ușor nu vom mai avea spații verzi de amenajat. În 4-5 ani nu vom mai avea spații verzi nemodernizate, va trebui să ne gândim deja la alte lucruri. Este bine sau nu este bine să lasăm spațiile verzi să fie călcate în picioare, să le folosim cu pătura și altceva? Dacă vom ști să ne oprim doar la pătură, copil şi relaxare va fi bine, dacă o să înceapă să apară cu bătut mingea, cu făcut grătare și mai ştiu eu cu ce altceva, nu este bine. Am acestă dilemă, dacă dau sau dacă nu dau drumul la acestă chestiune...

 

„Nu voi permite transformarea niciunui metru pătrat de spațiu verde în loc de parcare”

 

- Demolarea garajelor ilegale va continua?

- Continuăm cu programul de demolare de garaje. L-am stopat în timpul pandemiei, pentru că oamenii de drept aveau niște periode mult mai lungi de contestație. Din cele circa 1.500 de garaje identificate, deja 200 sunt date jos, mai avem circa 1.300. Această misiune aparține părții administrative a Primăriei municipiului Iași. Am identificat două situații pe care le vom analiza cu discernământ și înțelepciune: sunt garaje care au fost construite cu autorizații și care stau bine în peisajul urbanistic al zonei respective și nu ne legăm de ele, dar sunt garaje care arată ca niște cotețe. Din păcate, sunt cele care domină, care nu mai folosesc nici măcar la parcare. Le vom demola în mod precis și această acțiune este în lucru, deja se inventariază și apare dispoziția mea în curând.

Al doilea lucru este legat de utilizarea domeniului public. S-a modernizat strada Bârnova, dar şi această stradă a devenit plină de mașini. Omul nu-și mai bagă mașina în curte și ocupă trotuarul și strada. Același lucru se întâmplă și pe Sărărie și pe străzi cum ar fi Dumbrava Roșie, Coșbuc și celelalte. Nu este normal și am avut o astfel de intervenție cu dl. Zanfirescu (n.r. – şeful Poliţiei Locale), referitor la posibilitatea introducerii mașinilor în curți. Vom face și acestă politică mai agresivă, dar necesară. Sigur, a treia chestiune, la care insist foarte mult, cât voi fi primar, o oră sau un milion de ani: nu voi permite transformarea niciunui metru pătrat de spațiu verde în loc de parcare. Bătălia cu mașina nu o câștigăm făcând locuri de parcare suplimentare, ci creând un spațiu urban cât mai eficient. Acele adrese care vin cu nemiluita de la asociațiile de proprietari, de la persoane fizice și altele, ca fiecare spațiu din fața blocului să-l fac loc de parcare, le resping pe bandă ruantă. Spațiul verde va trebui să ajungem să-l modernizăm. Şi am dat ca exemplu cartierul Primăverii, Aleea Rozelor... Între Țuţora și Nicolaie Iorga ne apucăm din această vară și o să stăm acolo până terminăm.

- Cât de mult vor fi influenţaţi ieşenii de plecarea Veolia? Are Termo Service forţa necesară de a gestiona serviciul de termoficare?

Termo Service nu este cel care va gestiona serviciul, ci Primăria. Termo Service, cum am publicat și în hotărârea de Consiliu Local, va deveni partenerul nostru, noi facem un fel de acord de parteneriat între noi și Termo Service pentru că nu putem crește organigrama cu aproape 400 de oameni cât are Veolia, nu ne dă voie legea. Automat, ei vor fi compania care ne fac managementul, dar noi suntem operatorii, noi vom avea licența, noi facturăm, noi încasăm facturile, noi cumpărăm combustibil, noi plătim salarii. Noi vindem energia electrică, noi vindem energia termică, ei nu sunt decât o verigă care ne ajută să ne punem într-un cadru de legalitate în ceea ce privește gestionarea personalului. După ce reușim să ne stabilizăm, scoatem din nou la licitație și ne căutăm un nou partener. Greutatea mare nu va fi pe umerii Termo Service, ci va fi pe umerii Primăriei. Ceea ce trebuie știut este faptul că niciun ieșean nu trebuie să își facă griji că nu îl vom alimenta cu energie termică. În momentul de față în stocuri sunt aproape 27 de mii de tone de cărbune, stoc care i-a aparținut Veolia și îl luam noi. Apoi, dăm drumul la licitație în această lună, mai avem o săptămână pentru licitația de cărbune pentru completarea stocului cu încă 100 mii tone, cărbune care il vom stoca la Holboca așa cum făceau și operatorii dinaintea noastră.

 

„E posibil să intrăm anul viitor în prima ligă, e posibil să mai dureze, important este că ne descotorosim complet de vechile metehne ale fotbalului ieșean. Organigrama clubului de fotbal îngloba, până vineri, 37 de persoane, fără echipă și fără antrenori!”

 

- Cu fotbalul, ne-am întors la matineu... Revenim, anul viitor, în prima ligă?

- Mi-e greu să spun... Ne-am întors la matineu... știți cum e? Când e să ai ghinion, vin toate, grămadă! Da,e posibil să intrăm anul viitor în prima ligă, e posibil să mai dureze, important este că ne descotorosim complet de vechile metehne ale fotbalului ieșean. Vă spun un lucru pe care ieșenii nu-l știu: organigrama clubului de fotbal îngloba până vineri, 37 de persoane, fără echipă și fără antrenori. 37 de persoane de la Academia de fotbal: 2 directori, 9 antrenori și alții. La prima echipă erau 3 bucătărese  la un lot de 30 de oameni - mi se pare mult, director de marketing, director de nu știu care, doi contabili... nu-ți mai trebuie angajați pentru standul de produse... Mi-am dat seama că, din punct de vedere organizatoric nu este bine. Sper ca actuala conducere să aibă o altă viziune asupra modalității în care-și gestionează cheltuielile. Dau aici un singur exemplu: de ce să ții 9 antrenori, cu un salariu de 2.000 de lei? Cum ceri cont unui salariat cu 2.000 de lei? Poți să te duci tu, ca selecționer al clubului Politehnica Iași, să-l tragi de mânecă pe un antrenor să-i spui domnule, dă-mi și mie doi copii din trei generații pe care le-ai antrenat aici. Iar ăla îți va răspund că la 2.000 de lei nu-ți dau nici bună ziua! Ceea ce mi se pare normal. Am spus: luați-vă doi, trei antrenori, plătiți-i cum se plătește uin astfel de antrenor pentru copii, dar îi pui o clauză în contract prin care el să-ți ofere doi, trei copii la fiecare generație, iar din câteva grupe începi să-ți faci o bază de selecție, dar suntem ca în bancul acela românesc: unii se fac că muncesc, alții se fac că îi plătesc...

- Este Costel Enache varianta cea mai bună pentru club?   

Nu știu, nu mă pricep. N-am nici o idee despre cât de bună este varianta Costel Enache. Din punctul meu de vedere, clubul trebuie să își asume rezultatele, iar dacă dă chix, nu doar antrenorul trebuie să își asume insuccesul, ci și cel care l-a adus.

- O întrebare in sfera politicului: Marius Dangă sau Vasile Cotiugă? (n.r. – cei doi candidaţi pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale a PNL Iaşi)

- Este evident că Marius Dangă este preferatul meu, din mai multe considerente: este un om cu care am colaborat, a fost viceprimar, ca și mine, este un om cu care am comunicat înainte de a fi membru în PNL și am comunicat foarte bine... Îl mai am, de asemenea, în atenția mea și pe domnul Daniel Juravle, actualul viceprimar, nu ascund nici lucrul acesta.

- Mai este posibilă o candidatură a domnului Juravle?

- Până la data la cere noi stăm de vorbă domnul Juravle are depusă candidatura pentru funcția de președinte al organizației municipale Iași a PNL. Ceea ce îmi doresc este următorul lucru: dacă va rămâne domnul Marius Dangă este un motiv în plus să încercăm să facem o reformă cu adevărat, concretă a politicii locale ieșene, în care să arătăm clar că între politică și bâlci este o mare diferență, între oameni cu profil de politician și diletantism este, de asemenea, o mare diferență și să ducem la bun sfârșit promisiunile către ieșeni. Până la urmă, ieșenilor puțin le pasă dacă președintele organizației municipale este Chirica, Dangă, Juravle, Cotiugă. Îi interesează ca partidul care guvernează și care și-a asumat unele proiecte față de oraș le duce la bun sfârșit.

A consemnat Dan M.BREZULEANU