Cât de bogată e mama lui Cătălin Cherecheș. Povestea seifului cu bani din Germania

 

Cătălin Cherecheș i-a lăsat mamei sale toate casele și terenurile pe care le mai deținea, încă de la finalul anului trecut. În afară de condamnarea pe care primarul municipiului Baia Mare a primit-o vineri, Cherecheș mai are un litigiu greu în care Agenția Națională pentru Integritate cere confiscarea sumei de 600.000 de euro, pe care acesta nu o poate justifica.

Mama lui Cătălin Cherecheș, venituri de jumătate de milion de lei pe lună
Viorica Cherecheș, mama primarului din Baia Mare, este de profesie medic și a fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare între anii 2001 și 2016. Ulterior, mama edilului a prins un post de deputat, din partea PNL.

 

În 2021, Viorica Cherecheș deținea trei apartamente și două vile (ultimele două la comun cu fiul ei), precum și șase terenuri, toate în Baia Mare. La rubrica venituri din declarația de avere, doamna Cherecheș a trecut salariul de la spital, de 205.332 lei, indemnizația de deputat, de 141.381 lei, precum și venituri din chirii, în valoare de 227.436 lei, anual.

De aici rezultă că venitul mediu lunar al Vioricăi Cherecheș a fost de 47.844 de lei, adică aproximativ 9.500 de euro pe lună. Paradoxal, la nivelul anului 2021, fosta deputată nu deținea decât un cont curent, în valoare de 30.250 euro. În schimb, ea spunea că a împrumutat-o cu 300.000 de euro pe Eugenia J., sora ei.

Locul de muncă din România unde poți câștiga aproape 600 de lei pe zi. Nu ai nevoie de studii superioare și ai timp liber din belșug
Admiratorii lui Donald Trump, la putere în Olanda și Argentina. Ce planuri au Geert Wilders și Javier Milei
Accident mortal în Satu Mare. Doi pietoni, spulberați de o șoferiță de 37 de ani
Prognoza ANM pentru 27 noiembrie – 25 decembrie. Cum va fi vremea de 1 decembrie
ADVERTISEMENT

”Dar” de 1,5 milioane de euro pentru primarul municipiului Baia Mare
Pe 15 noiembrie 2022, Cătălin Cherecheș i-a cedat mamei sale partea lui din două terenuri, o casă de locuit și o casă de vacanță, printr-un act de partaj. Astfel, singurul bun imobil deținut de Cătălin Cherecheș a rămas un spațiu de 16,57 mp.

Nu este o întâmplare că mama primarului Cherecheș refuză să-și țină banii în bancă. Atât ea cât și fiul ei au recunoscut, în fața unei comisii ANI, că nu au încredere în sistemul bancar.

 

Cătălin Cherecheș se judecă de mai bine de trei ani cu ANI, după ce Comisia de cercetare a averilor constituite pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus sesizarea instanței în vederea confiscării sumei de 2.685.708,318 lei, pe care acesta nu o poate justifica.

Cherecheș susține că suma la care face referire ANI, și care nu mai apare în declarația lui de avere, face parte dintr-un ”dar manual” (inițial, a fost trecut ca împrumut) de 1,5 milioane euro, acordat în două tranșe, în 2007 și 2008. Potrivit Vioricăi Cherecheș, suma provenea din vânzarea unui teren pe care a obținut 3,8 milioane euro.

 

Banii, retrași din cont de frica sistemului bancar
Primarul din Baia Mare spune că o parte din bani au fost cheltuiți pe diverse obiecte și servicii. De exemplu, în 2012, Cherecheș și-a achiziționat un ceas Patek Philippe Nautilus de 25.000 de euro, alți 150.000 de euro i-a dat cu împrumut, iar 400.000 de euro au fost investiți în ”servicii media”. Cel care a prestat aceste servicii este Cristian Șpan, denunțătorul lui Cherecheș în dosarul de mită pentru care a fost condamnat vineri.

Inspectorii ANI au scris în raportul trimis în instanță,   că suma de 1,5 milioane de euro a fost retrasă integral, în numerar sau prin transfer bancar, până la începutul anului 2009. În timpul audierilor, Cătălin Cherecheș și mama lui au declarat că banii au fost scoși din bancă în scopul păstrării lor, în seifuri pe care familia le deținea în două locații: una în țară și alta în Germania.

Cei doi și-au justificat alegerea prin lipsa de încredere în sistemul bancar românesc. De altfel, nici la nivelul anului 2023, primarul Cherecheș nu deține măcar un leu în bancă.

300.000 de euro în seiful din Germania, 200.000 de euro în cel din România
”Persoana evaluată (Cătălin Cherecheș, n.r.) a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România și de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci și a antecesorilor săi, iar sumele în discuție fiind parte din moștenirea sa”, se arată în dosar.

La momentul audierilor, Cherecheș declara că a deținut 300.000 de euro în seiful din Germania și 200.000 de euro în cel din România. O parte din bani s-ar fi întors în țară, tot în numerar, a mai arătat acesta. Inspectorii ANI au refuzat să creadă acest scenariu, în condițiile în care este aproape imposibil de transferat o sumă atât de mare peste hotare, în condițiile în care este interzisă trecerea graniței cu mai mult de 10.000 de euro, în numerar.

Banii, transportați peste graniță, în tranșe de 10.000 de euro
”Martora (mama lui Cherecheș, n.r) a arătat că în decursul unui an efectuează șapte-opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș, n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 de euro în Germania nu reprezintă un risc.

Nu a ținut o evidență a sumelor duse în Germania, iar în ceea ce privește sumele de bani folosite pentru achiziția de servicii media, arată că aceste sume de bani au provenit din banii depozitați în Germania, banii fiind transportați înapoi, tot în tranșe de câte 10.000 de euro, când nu exista disponibil în România”, se arată în dosarul lui Cherecheș.

În dosar au mai fost audiați șoferul lui Cherecheș, dar și un apropiat, care au dezvăluit că au retras bani din contul primarului și i-au transportat, în mai multe tranșe, în Austria și Germania.

Dosarul în care ANI cere confiscarea averii nejustificate a lui Cătălin Cherecheș se află pe rolul Curții de Apel Cluj, după ce ÎCCJ a retrimis cauza spre rejudecare. Tot Curtea de Apel Cluj l-a condamnat, vineri, pe primarul municipiului Baia Mare, la 5 ani de închisoare pentru luare de mită, sentința fiind definitivă. După sentință, edilul nu a fost găsit de polițiști nici la domiciliu și nici la serviciu, fiind dat în urmărire națională.