Celtic Kings: Rage of War Review

Celtic Kings: Rage of War Review

Va mai aduceti aminte de jocul de strategie Tzar: The Burden of the Crown? A aparut in urma cu doi ani si a lasat o impresie destul de frumoasa in randul jucatorilor, aspectele negative concretizandu-se in desfasurarea lenta a bataliilor, aglomerarile haotice de unitati si AI-ul slab. Iata ca bulgarii de la Haemimont Games au revenit in acest an prin lansarea unui nou RTS numit Celtic Kings: Rage of War, un joc a carui actiune care incearca sa ne introduca in atmosfera razboaielor galilor cu romanii (58-52 i.Hr).

     Cu toate ca faimoasele memorii ale lui Cezar (“Commentarii de bello gallico”) au servit drept surse de inspiratie pentru o serie de carti, desene animate si ecranizari cinematografice, Celtic Kings nu este un joc eminamente de factura istorica. Chiar daca intalnim doua factiuni jucabile (galii si romanii), cea de-a treia fiind neutra, si anume teutonii vestiti pentru raidurile facute in randul triburilor galice din stanga Rinului, Celtic Kings capata si o dimensiune fantasy prin introducerea in joc a druizilor capabili de vraji improprii acelor timpuri, fapt care demonstreaza ca jocul nu ridica totusi pretentii privind alinierea cat de cat respectabila la un fir epic cu radacini in acea perioada istorica.

     Indiferent ca joci de partea romanilor sau a galilor, cladirile sunt aproape identice, atat ca denumire, cat si ca functionalitate: Barracks, Blacksmith, Arena, Townhall, Shipyard, Taverna si Temple (Gal Druid House), diferentele reflectandu-se in tipurile de upgrade disponibile si in aspectul lor vizual. Aici ne-am izbit de absenta unei optiuni care a devenit un standard in jocurile de strategie in timp real, si anume optiunea de rally point, lucru care determina jucatorul sa acorde o atentie suplimentara controlului unitatilor. Privind unitatile celor doua factiuni, in esenta avem pedestrasi, magi, calareti si arcasi (in total 10 tipuri de fiecare parte), ei deosebindu-se prin viteza de deplasare, infatisare si valorile de atac si de aparare. Aceste valori variaza in functie de nivelul unitatii respective care avanseaza dupa un sistem rudimentar RPG castigand experienta din batalii sau antrenamente. Astfel, jucatorul trebuie sa acorde din nou o atentie sporita managementulului unitatilor sale, un atac esuat soldandu-se cu trupe inamice mult mai experimentate, mai greu de invins in urmatoarea incercare.

     Luptele se duc pe harti de trei marimi, cu rezolutii de pana la 32000×32000, oferind jucatorului un spatiu destul de mare de manevra, insa de cele mai multe ori insuficient. Desi Celtic Kings are o rezolutie minima de 1024×768, marirea ei nu ofera o perspectiva potrivita de ansamblu asupra bataliilor, camera este prea aproape de sol, iar optiunea “zoom” nu exista. De asemenea, un alt factor ce poate incomoda jucatorul este faptul ca nu exista o mini-harta cu ajutorul careia sa poti da comenzi, ci trebuie folosita foarte des tasta space pentru a aduce pe ecran o imagine a intregii harti in care cladirile, unitatile si alte elemente sunt reprezentate totusi destul de sugestiv. In al treilea rand, luptele se pot duce intre sute de unitati deodata, trupe care desi pot fi impartite in grupuri asemanator cu celalalte jocuri de strategie, sunt destul de greu de controlat, mai ales ca jucatorul cauta sa profite de avantajul terenului 3D a carui inaltime determina doar viteza de deplasare a unitatilor, neinfluentandu-le raza vizuala – iata inca un fapt negativ care reduce putin din latura tactica a jocului.
     Pentru a contracara totusi controlul destul de dificil, producatorii bulgari au implementat posibilitatea efectuarii de waypoints si au introdus eroii, acele unitati ce pot fi usor recunoscute prin faptul ca merg si se lupta calare. Nu numai ca eroii se deplaseaza cel mai repede si au lifepoints, atacul si apararea mai mari decat o unitate obisnuita, dar ei pot fi echipati cu diverse artefacte ce le cresc abilitatile. De asemenea, ei pot comanda pana la 50 de unitati care puse in subordinea eroilor beneficiaza de anumite bonusuri (cele native sau date de numarul si tipul artefactelor eroilor), de cresterea mai rapida a experientei, dar si de asezarea in trei formatii diferite (block, line si wings), un avantaj tactic deloc de neglijat.

     Cu toate acestea, luptele se poarta deseori la scara mult mai mica, partial datorita marimii hartii pe care se joaca, partial datorita sistemului economic greoi. Resursele sunt doar de doua tipuri (food si gold), iar ele pot fi colectate de la satele din imprejurimi sau de la cele imprastiate pe harta, din acest ultim punct de vedere incurajandu-se descoperirea cat mai timpurie a intregii harti. Transportul resurselor se face cu ajutorul magarilor ce trebuie paziti cu foarte mare grija de raidurile inamice, insa colectarea lor se face foarte incet in primele minute ale jocului, aspect care poate determina jucatorii mai nerabdatori si neexeperimentati sa se plictiseasca repede de Celtic Kings.

     Poate si de aceea, bulgarii de la Haemimont Games, pe langa modul multiplayer si skirmish (numit aici single-player) de pana la 8 jucatori sau 7 AI in LAN ori pe Internet, au inclus si harti random, dar si modul adventure care nu este altceva decat o campanie single-player in sensul clasic. In acest mod, jucatorul, cu ajutorul eroului gal Larax manat de dorinta de a-si razbuna sotia ucisa si satul distrus, patrunde mai adanc in tainele jocului, inceputul fiind facut cu un tutorial deloc lung, dar consistent. Daca in primele misiuni vei avea de-a face cu teutonii si galii tradatori, mai tarziu vei putea lupta alaturi sau impotriva romanilor, vei putea invata importanta vrajilor, a unei linii continue si eficiente de aprovizionare a fortaretei principale, precum si modalitatile de cucerire a fortaretelor inamice.
     Acestea se captureaza in doua etape. In prima faza trebuie sa ucizi toti adversarii, ori prin atragerea lor, ori prin folosirea de catapulte. In a doua etapa se foloseste optiunea capture, insa doar atunci cand inamicii nu sunt prin preajma. In caz contrar, valoarea de “fidelitate” a cladirii fata de tabara adversa va incepe din nou sa urce spre 100. Adapostirea trupelor in fortarete sau outpost-uri nu numai ca confera o mai buna protejare a lor si o eficacitate a apararii (folosirea arcasilor), ci si impiedica moartea soldatilor tai prin inanitie, caci fiecare unitate consuma o anumita cantitate de hrana – fara mancare, sanatatea trupelor va incepe sa scada treptat. Se evita astfel patrularea continua in jurul fortaretelor adversarului, insa te obliga astfel sa adopti o strategie de cucerire si, ulterior, de alimentare, a tuturor outposturilor neutre sau capturate. Aceasta aprovizionare se poate face insa si pe mare cu ajutorul corabiilor ce pot transporta si trupe, drumurile maritime putand constitui totodata si locatii in care au loc bataliile navale, dar si metode alternative de atac prin suprindere al inamicului.

     Singurul aspect prin care s-a promovat puternic acest joc (cunoscut inainte sub numele de The Druid King) a fost cel legat de capabilitatea engine-ului 3D de a suporta lupte intre sute de participanti, insa acest lucru il intalnim si in Cossacks, insa mult mai bine implementat. Producatorii au luat unul din elementele tactice care contribuie de obicei la succesul unui joc de strategie – “daca sunt putine (tipuri de) trupe, atunci mult micromanagement” – si l-au dezvoltat pana in cealalta extrema, uitand se pare, din acest punct de vedere, de popularitatea moderata pe care a avut-o la vremea lui Dark Reign, un joc care a lasat la dispozitia jucatorului un prea lejer control al trupelor insotit de un management al resurselor prea simplificat.
     Punand in balanta muzica cu influente celtice, dar plictisitoare dupa un timp, vocile cu un usor accent slav si fara intonatii, AI-ul mediocru si faptul ca Celtic Kings imprumuta cateva elemente bune din Warlorlds II Battlecry, Age of Empires, Knight and Merchants si Warcraft III: Reign of Chaos, observam ca bulgarii de la Haemimont Games nu reusesc nici cu acest al doilea titlu sa iasa in evidenta printre celalalte titluri ale genului aparute in acest an in numar foarte mic. Astfel, desi Celtic Kings: Rage of War vine cu un editor care teoretic ar trebui duca la o crestere sensibila si pe termen lung a comunitatii de fani, este doar un joc care ar fi trebuit sa apara in urma cu doi ani de zile pentru a avea un succes notabil, in prezent neavand nici o sansa in fata unor titluri ca Warcraft III: Reign of Chaos si Medieval: Total War.