Interzicerea aromelor şi ţigărilor slim, cerută de 20 de ONG-uri şi asociaţii ale medicilor

Douăzeci de ONG-uri şi asociaţii ale medicilor cer Guvernului să susţină adoptarea unei directive europene contra fumatului, care prevede interzicerea aromelor în ţigări şi a ţigărilor slim, precum şi introducerea unor pictograme de avertizare mai mari pe pachete.

Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, cele 20 de organizaţii neguvernamentale solicită susţinerea proiectului Directivei Uniunii Europene privind Produsele din Tutun (2001/37/CE) şi înăsprirea reglementărilor antifumat. Acţiunea este una comună la nivel european, întreprinsă de ONG-uri din toate ţările UE, care au transmis solicitări similare către guvernele din statele lor.

"Tutunul nu este doar o chestiune de alegere de stil de viaţă pentru adulţi, peste două treimi din fumătorii europeni încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani. Tutunul este un produs care creează dependenţă, este letal şi care, pe termen lung, ucide jumătate din utilizatorii săi", se arată în scrisoarea deschisă trimisă Guvernului.

Asociaţiile semnatare cer Executivului să adopte, în cadrul şedinţelor de la Consiliul Europei, o poziţie naţională în sprijinul proiectului de directivă, care presupune: introducerea de avertismente grafice obligatorii care să acopere 75 la sută pe feţele principale ale pachetelor de ţigări, interzicerea utilizării aromelor caracteristice cum sunt mentolul sau aromele de fructe, interzicerea utilizării "elementelor care pot induce în eroare, inclusiv ţigările slim şi superslim" şi introducerea elementelor de securitate pe pachetele de tutun care să contribuie la lupta împotriva comerţului ilicit.

Organizaţiile neguvernamentale citează o cercetare Eurobarometru publicată în 2012 care arată că 76 la sută din populaţia UE şi 74 la sută dintre români sprijină introducerea avertismentelor ilustrate de mari dimensiuni. Aceeaşi cercetare relevă şi că 57 la sută dintre europeni şi respectiv jumătate dintre români susţin interzicerea pe ambalaje a logo-urilor, a culorilor şi elementelor de promovare.

"Reglementările parţiale nu sunt suficiente pentru a încetini tendinţa spre boală şi decese premature cauzate de tutun. (...) În Europa, dar şi în România, scăderea consumului de tutun este prea lentă. Cercetările recente au raportat o scădere a fumatului de doar un punct procentual pe parcursul a trei ani, pentru rata actuală de 28 la sută. Prin comparaţie, ratele de fumat în Australia şi Canada, liderii la nivel mondial în controlul tutunului, au scăzut în mod constant datorită politicilor puternice de control al tutunului şi sunt în prezent la aproximativ 17 la sută", se mai precizează în scrisoarea deschisă.

Datele oficiale arată că 700.000 de cetăţeni ai Uniunii Europene mor prematur în fiecare an din cauza consumului de tutun şi aproape 13 milioane de persoane din cele 27 de ţări ale UE suferă de boli generate de fumat, cu efecte devastatoare asupra economiilor, societăţilor şi sistemelor de asistenţă medicală. Costul anual estimat legat de consumul de tutun, pentru economia europeană, depăşeşte 500 de miliarde de euro sau aproximativ 4,6 la sută din PIB-ul Uniunii Europene.

În acest moment, singurul act normativ care reglementează în România prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun este Legea nr. 349/2002. În dezbaterea Parlamentului se află o iniţiativă de modificare a acestei legi, ce reglementează fumatul în spaţii publice, depusă în 2011. Votată de Senat, această lege de modificare se află în prezent la Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor (cameră decizională), membrii comisiei amânând dezbaterea în mai multe rânduri, mai arată ONG-urile.

În România, scrisoarea deschisă a fost semnată de: Aer Pur România, Societatea Română de Pneumologie, Fundaţia Română a Inimii, Asociaţia Naţională de Prevenire şi Combatere a Cancerului, Societatea Română de Cardiologie, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătăţii, Societatea Română de Neurologie, Asociaţia Naţională Română de Stroke, Comisia de Pneumologie a MS, Societatea Română de Nutriţie, Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, Societatea de Medicină Internă, Colegiul Farmaciştilor din România, Asociaţia Oncohelp, European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP şi Smoke Free Partnership.

Sursa: mediafax.ro