Marea migratie a evreilor de dupa Holocaust. Ce a insemnat pentru Romania acest fenomen

Romania avea la inceputul anului 1940 peste 800.000 de evrei, o populatie destul de numeroasa, care a fost nevoita sa treaca prin catstrofa numita holocaust.

Supravietuitorii celei mai mari orori a omenirii provocata de nazisti erau hotarati sa-si inceapa o noua viata.

Alexandru Safran, conducatorul spiritual al evreilor din Romania acelor vremuri a scris in memoriile sale ca populatia a dorit sa plece din acest loc, in care au suferit mari greutati.

"Evreii din Romania care au supravietuit dupa Soah (termenul ebraic pentru catastrofa, preferat de evrei celui de holocaust, care inseamna jertfire) si-au intors privirile si inima de-acum inainte catre Sion. Desi unii dintre ei doreau sa-si recupereze macar o parte din bunurile lor confiscate, in principal idealul lor ramanea Eretz Israel. Lezati, raniti in carnea si sufletul lor, ei doreau sa paraseasca cat mai repede cu putinta locurile unde suferisera atat. Multi au renuntat la dreptele lor revendicari, caci, repede inselati si dezamagiti, au inteles ca nu o vor scoate la capat", scria Alexandru Safran in memoriile sale.

Acest fenomen al emigrarii masive a populatiei evreiesti a insemnat de fapt reducerea aproape in intregime a locuitorilor evrei din Romania.

"A redus, in cele din urma, aproape la zero populatia evreiasca din Romania, incheind, in fapt, un capitol de istorie a acesteia, a influentat dinamica sociala si economica a Romaniei prin schimbarea radicala a unui anume peisaj, in care evreii fusesera o componenta nu lipsita de importanta. De asemenea, a influentat semnificativ relatiile internationale ale Romaniei (cu Israelul in primul rand, dar si cu Occidentul, cu statele arabe sau cu URSS)", spune Liviu Rotman, in lucrarea "Evreii din Romania in perioada comunista. 1944 - 1965".

Au ales Palestina si Statele Unite ale Americii

Astfel, la inceputul anului 1947 traiau in Romania 428.312 evrei, dintre care 84,8 % in mediul urban si numai 1 6.934 in mediul rural. Dintre acestia, pana in luna iunie a acelui an erau inscrisi deja pentru emigrarea in Palestina aproximativ 150.000 de evrei, lista fiind una cu tendinte de crestere. Emigrarea nu a avut loc doar in Palestina, ci foarte multi evrei au plecat in Statele Unite ale Americii sau in tari de pe continentul american, precum Columbia.

"In anul 1947, numarul total al celor plecati este estimat la circa 30.000, dupa cum urmeaza: 3.500 in septembrie si 14.000 in decembrie (ambele transporturi pe cale maritima), 500 copii in Olanda (de acolo urmand a fi trimisi in Palestina), 2.000 plecari individuale si 10.000 plecari ilegale. Este cazul si evreilor din comunitatile vrancene care au obtinut aprobari pentru emigrarea in Palestina sau in alte state. La sfarsitul anului 1947, a fost ingaduita plecarea masiva a circa 15.000 persoane, intr-un moment cand partidele istorice fusesera dizolvate si se pregatea detronarea regelui", sustine profesorul Angel Tilvar, autorul unui studiu despre migratia evreilor din Romania.

Pentru evreii ramasi, prioritar era sa-si revina la normalitate si sa se redreseze economic, lucru care nu s-a intamplat, pentru ca in anul 1948 a intervenit nationalizarea, care i-a lovit in mod direct.

Prin urmare, crearea statului Israel, pe 14 mai 1848, a insemnat pentru populatia de religie mozaica o noua sansa de a incepe viata de la capat.

Intre 1948 si 1995, au existat nu mai putin de opt perioade de emigrari, cea mai consistenta fiind cea din perioada 1948-1950.

In perioada comunista, emigrarea evreilor a fost vazuta ca un fenomen complex cu implicatii majore, oferind Romaniei deschiderea spre Occident, dar si beneficii pe plan economic, fiind punctul central al relatiilor dintre Romania si Israel.