Revolution Review

Revolution Review

Pana in prezent, doar doua firme romanesti au reusit sa lanseze jocuri autohtone intr-o forma finala. Primii au fost cei de la Active Pub cu al lor Rival Realms, un joc de strategie in timp real cu elemente RPG care s-a bucurat de succes in Marea Britanie. Apoi au urmat cateva titluri de la Fun Labs dintre care amintim Secret Service: In Harm´s Way si Shadow Force: Razor Unit. Daca de Activ Pub nu s-a mai auzit nimic, Fun Labs continua seria jocurilor fabricate in Romania prin lansarea lui Revolution, un FPS ce ne prezinta un posibil viitor nu prea indepartat din perspectiva personajului principal pe nume Jack Plummer.

Jack Plummer se afla in cautarea unui loc de munca, motiv pentru care se prezinta la sediul unei mega-corporatii pentru un post de muncitor necalificat. Pe parcurs, acesta descopera, aplecand urechea si la spusele Juanei, o veche prietena, ca mega-corporatia pentru care lucreaza se ocupa cu efectuarea de experimente genetice. Moartea Juanei, dar si transformarea sa intr-o creatura mutanta, il determina pe Plummer sa se alature Rezistentei, o organizatie ce are ca scop impiedicarea respectivelor experimente.

Este pentru prima data cand observ intr-un FPS ca tutorialul nu te familiarizeaza cu armele jocului, ci doar cu diferite tipuri de sarituri, aspect care, de altfel, se potriveste cu povestea. Pe masura ce Jack Plummer capata noi sarcini (de la investigarea canalizarilor si curatarea unor guri de ventilatie si pana la detonarea unei bombe, salvarea de ostatici sau eliminarea unor teroristi), jucatorul primeste noi arme la inceputul fiecarui nivel, fara a fi totusi instiintat intr-un fel de acest lucru.
Sa nu va asteptati sa intalniti cine stie ce provocari in modul single-player. Pe langa faptul ca rar va trebui sa infruntati mai mult de 3-4 inamici deodata, AI-ul lor este ca si inexistent. In unele situatii, ei vor intra in stare de alerta cand va vor auzi sau vedea. Insa sa nu confundati fuga lor si ascunderea intr-un colt unde efectiv stau pe loc nebagandu-te in seama cu regrupari tactice ce ar trebui sa se finalizeze cu atacuri coordonate. Mai adaugati si faptul ca viata si armura se regenereaza in timp, ca unele arme au munitie infinita si ca unele creaturi nehumanoide sunt aproape inofensive si veti ajunge la concluzia ca modul single-player consta foarte mult in explorare si nu in lupta.

Inca din introducerea jocului, veti putea intui ca majoritatea nivelelor din Revolution sunt mari, chiar foarte mari pe verticala, amintind de Dark Forces II: Jedi Knight. Vizual, unele nivele arata chiar foarte bine avand efecte de lumina asemanatoare cu cele din recent lansatul Unreal Tournament 2003. De asemenea, environmental mapping-ul isi aduce o mare contributie la formarea unei atmosfere futuristice gen Blade Runner, iar anumite zone cu podea transparenta in care se reflecta texturile si luminile incaperii respective arata mai bine decat cele din Mortyr.
Interactiunea jucatorului cu mediul inconjurator este extrem de limitata chiar daca unele nivele vor fi parcurse de mai multe ori. In afara spargerii unor geamuri, orice incercare de modificare a mediului inconjurator nu are decat efecte estetice, fara impact asupra gameply-ului, desi, spre deosebire de Jedi Outcast: Jedi Knight II, urmele proiectilelor raman pe texturi o mare perioada de timp. Pe de alta parte, gratie engine-ului Chameleon, veti putea intalni de cateva ori obiecte care plutesc in apa, scufundarea jucatorului intr-un asemenea mediu soldandu-se cu tendinta de ridicare a acestuia la suprafata. Acest fapt are impact asupra modului in care explorati adancimile, luand in considerare ca unele arme nu pot fi folosite in apa si ca nu veti sti niciodata exact dupa cat timp incepi sa te ineci. Legat de realismul jocului, va va fi foarte greu sa va obisnuiti ca un salt efectuat cu succes nu se face sarind chiar de pe margine, aspect compensat pe de alta parte de faptul ca sariturile pot fi uneori foarte lungi.

Daca modul single-player este in general plictisitor, Revolution mai recupereaza cu partea multiplayer. Deathmatch, Team Deathmatch, Capture The Flag si Most Wanted sunt cele patru moduri prin care puteti juca alaturi de inca alti 15 jucatori in LAN sau pe Internet. Revolution ofera cateva zeci de skin-uri si 15 harti multiplayer, o parte din ele fiind cunoscute din single-player. O alta asemanare cu modul single-player este inexistenta unor item-uri de refacere a vietii, ceea ce duce uneori la o moarte rapida, mai ales ca armele cu putere mare de foc sunt puse in locuri usor accesibile si uneori foarte apropiate unele de altele.
Desi, la prima vedere, Revolution este genul de joc in care cine are arma cea mai puternica castiga (lansatorul de rachete), exista si alte cai mai silentioase prin care iti poti elimina adversarii. Si in single-player, si aici, sniper-ul are munitie infinita. Mai adaugam ca, desi nu exista jump-pad-uri sau rocket-jump, poti ajunge la nivelele superioare prin intermediul lifturilor sau cu ajutorul arbaletei care in modul secundar de tragere se comporta identic cu grapling-hook-ul din primele moduri de Quake. De asemenea, unele arme pot fi folosite foarte eficient si in situatii mai strategice, nu numai in cele care necesita forta bruta, un exemplu fiind grenadele de mana ce pot exploda in patru moduri diferite. Insa din server se poate seta ca jucatorul sa nu sufere nici un damage cand aterizeaza de la mari inaltimi, ceea ce mai aduce un plus de dinamism jocului.

Nu este greu sa cataloghezi Revolution ca fiind un FPS sub medie daca facem abstractie de modul multiplayer. Pe de o parte avem o muzica si o grafica cateodata chiar superba, insa pe de alta parte AI-ul este foarte slab, interactiunea cu mediul inconjurator este extrem de redusa, iar o motivatie solida pentru a termina partea single-player lipseste. Cu ce mai ramanem? Cu speranta ca Fun Labs vor reusi mult mai mult data viitoare.