Ce este și cum se manifestă hepatita cronică virală D?

Hepatita D este o afecțiune de natură virală care afectează ficatul, fiind considerată cea mai agresivă formă de hepatită, dar totodată și o boală rară pentru că prezintă o particularitate anume, și anume faptul că nu poate apărea decât la persoanele care sunt deja infectate cu virusul hepatic de tip B. Hepatita D afectează aproximativ 15 milioane de persoane la nivel mondial.
Ce este hepatita D?
Hepatita D, denumită și hepatită Delta, asemenea tuturor tipurilor de hepatită, reprezintă infecția cu un virus, însă în acest caz virusul, considerat virusoid, este defectiv cu un genom ARN viral. Adică, cu alte cuvinte, virusul hepatic D nu se poate replica singur și are nevoie de prezența unui alt virus care să-l ajute, în acest caz fiind vorba de virusul hepatic B, motiv pentru care hepatita D nu apare decât la persoanele care suferă și de hepatită B, iar în această combinație devine foarte agresivă pentru sănătate.
Cum se transmite hepatita D?
Hepatita D se transmite foarte asemănător cu hepatita B. Astfel, hepatita Delta se transmite prin contactul direct cu sângele persoanei infectate sau cu alte lichide, categorie în care intră sperma, secrețiile vaginale, laptele matern, dar se poate transmite și de la mamă la copil, în momentul nașterii. Cel mai mare risc îl prezintă sexul neprotejat, utilizarea instrumentelor medicale nesterile, inclusiv în cabinetele stomatologice și de cosmetică și în saloanele de tatuaj, transfuziile de sânge. Hepatita D nu se transmite prin sărut, însă se poate transmite prin folosirea la comun a periuțelor de dinți, din cauza sângerărilor gingivale, și a aparatelor de ras.
O persoană care are hepatită B poate contacta hepatită D, caz în care se vorbește despre o suprainfecție, iar o persoană sănătoasă poate contacta concomitent cele două virusuri, caz în care se clasifică ca fiind co-infecție. Este important de punctat că în cazul co-infecției prognosticul este mai bun decât în cazul suprainfecției deoarece pentru ca virusul hepatic D să se manifeste va fi necesar înainte ca virusul hepatic B să infecteze organismul. Astfel, doar în 10% dintre cazuri hepatita D are șanse de cronicizare.
Care sunt simptomele hepatitei D?
Co-infecția determină apariţia hepatitei D acute, după o perioadă de incubaţie ce variază între 3 şi 7 săptămâni, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele ale infecției cu virusul hepatic B:
• febră
• dureri articulare și abdominale
• dureri de cap
• lipsa poftei de mâncare și anorexia
• greață și vărsături
• oboseală și slăbiciune generală
• icter
• urină și scaune închise la culoare
• insomnii și dificultăți de concentrare
În cazul suprainfecției situația este mai delicată și mai gravă pentru că persoana poate dezvolta alte afecțiuni ale ficatului ca ciroza și carcinomul hepato- celular, iar transplantul de ficat poate fi singura variantă salvatoare. Din păcate, rata de mortalitate a hepatitei D acute poate ajunge la 80%.
Diagnosticarea hepatitei D
Diagnosticarea hepatitei D se face prin analize specifice de sânge, în funcție de cantitatea de ARN viral din sânge. Astfel, testul ARN-VHD va detecta prezența antigenului Delta și a anumitor anticorpi specifici infecției pe care-i produce organismul în lupta cu virusul hepatic D. În cazul unui test ARN-VHD negativ – nedetectabil, viremia este absentă sau sub limita de cuantificare, iar în cazul unui test ARN-VHD pozitiv – pacientul este infectat cu virus hepatic D activ.
Tratarea hepatitei D
Din păcate despre hepatita D, față de celelalte forme ale hepatitei, se cunosc foarte puține aspecte, iar datele clinice arată că tratamentele testate de-a lungul timpului nu au un succes prea mare. În funcție de gradul de afectare a ficatului, medicul poate decide o schemă de tratament, chiar și pe bază de medicamente virale. În majoritatea cazurilor, singura variantă de salvare este transplantul de ficat, însă acest pas nu garantează reinfectarea organului.
Măsuri de prevenire a hepatitei D
Singura metodă de prevenire a hepatitei D este vaccinarea împotriva virusului hepatic B, deoarece în absența acestuia virusul hepatic D nu se poate dezvolta. O persoană deja diagnosticată cu hepatită B va trebui să ia foarte în serios modalitățile de transmitere a virusului hepatic D și să nu se abată sub nicio formă de la reguli.

Sursa - UMF Iași