Ce s-a întâmplat cu zilele de glorie ale Forumului de la Davos? Viziunea capitalismului accesibil, atacată din toate părțile

Dimensiune font:

| 17-01-2024 00:17

În cadrul Forumului Economic Mondial anual de la Davos, în Elveția, care se desfășoară în această săptămână, elita politică și de afaceri a lumii va avea parte de o lectură neplăcută din partea agenției de ajutorare Oxfam International.

Raportul anual al Oxfam privind inegalitatea globală, publicat luni dimineață, arată că averea celor mai bogați cinci miliardari din lume a crescut de peste două ori de la începutul deceniului, în timp ce 60% din populația lumii a devenit mai săracă, scrie theconversation.com.

Printre constatările raportului intitulat Inequality Inc se numără următoarele. Miliardarii dețin cu 3.000 de miliarde de dolari mai mult decât în urmă cu trei ani, ceea ce înseamnă că averea lor a crescut de trei ori mai mult decât rata inflației. Chiar și în Australia, averea miliardarilor a crescut cu 70%.

Alte cinci miliarde de oameni nu-și pot permite ceea ce își permiteau acum trei ani. Progresul în Africa, care părea promițător în cea mai mare parte a acestui secol, a stagnat de la COVID.

Iar o mare parte a populației din țările bogate, simțindu-se lăsată în urmă, a fost ademenită de atracția populismului de dreapta - în mod ironic, promovat în mare parte de miliardari și de susținătorii acestora.

Nu așa ar fi trebuit să decurgă lucrurile

În zilele sale de glorie din anii 1990, forumul de la Davos a fost forța motrice care promova ideea de capitalism a părților interesate, în care corporațiile controlate de acționari trebuiau să promoveze interesele tuturor celor care aveau un interes în activitățile lor: lucrători, consumatori, comunități și mediu.

Forumul încă promovează această idee pe site-ul său. Pe atunci, odată cu prăbușirea comunismului, totul părea posibil.

Experți precum Thomas Friedman vorbeau despre o cămașă de forță de aur în care prosperitatea universală putea fi obținută dacă lumea adopta capitalismul liberal, supravegheat de o ”turmă” electronică de manageri de fonduri care iau decizii de investiții.

Cu ajutorul unor politici bine definite, guvernele ar putea asigura că un val economic în creștere va ridica toate bărcile.

În Regatul Unit și în SUA, așa-numitele politici ale celei de-a treia căi ale lui Tony Blair și Bill Clinton au fost considerate ca oferind capitalism cu o față umană.

Trei decenii mai târziu, această viziune pare din ce în ce mai uzată.

Din partea stângii, există o presiune tot mai mare pentru alternative radicale; din partea dreptei, există o presiune tot mai mare împotriva "capitalismului deșteptător" al Forumului.

Managerii financiari rămân la fel de puternici ca întotdeauna, dar, în urma crizei financiare globale și a multiplelor expuneri ale firmelor lor în cazul unor infracțiuni penale, există din ce în ce mai puțină încredere în bunăvoința și înțelepciunea lor colectivă.

Miliardarii devin o problemă

Miliardarii nu erau suficient de importanți pentru a fi considerați o problemă majoră la începutul anilor 1990. În 1991, în timp ce comunismul se prăbușea, revista Forbes Magazine a evaluat averea totală a celor mai bogați cinci oameni din lume la mai puțin de 70 de miliarde de dolari americani.

Iar cei mai proeminenți miliardari de la acea vreme erau figuri relativ atrăgătoare precum Bill Gates și Warren Buffett.

Dar, de atunci, în timp ce prețurile din SUA s-au dublat, averea primilor cinci a crescut de zece ori. Iar aceștia au devenit mai puțin interesați de ideea că alții ar trebui să beneficieze de pe urma sistemului de care au beneficiat ei.

Un exemplu este Jeff Bezos, care ocupă locul trei pe lista bogaților, cu o avere netă de 114 miliarde de dolari, și care conduce Amazon, ale cărui condiții de muncă brutale și a cărei poziții antisindicale sunt prezentate în detaliu în raportul Oxfam.

Un altul este Elon Musk, numărul doi pe lista bogaților, cu 180 de miliarde de dolari, care ar fi putut fi considerat cândva doar un excentric, dar recenta sa îmbrățișare a neonaziștilor merge mai departe.

Și, în mod corespunzător pentru ceea ce Oxfam numește epoca de aur a divizării, un altul este chiar cel mai bogat om din lume, Bernard Arnault, a cărui familie deține mărci de bunuri de lux, inclusiv Louis Vuitton și Sephora.