Ce semnifică tradiția Plugușorului și a Sorcovei

Lăsarea în urmă a vechiului an și intrarea într-un nou an este marcată de fiecare dată prin obiceiuri care îi încântă nu doar pe cei mici, dar și pe cei mari. Acestea difera de la o zonă la alta în funcție de specificul local și nu trebuie ratate dacă ați hotărât să vă petreceți cumpăna dintre ani în altă parte decât acasă. Așa cum Crăciunul este dominat de colinde, ultima zi din an este marcată de urarea cu plugușorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești. Sunt obiceiuri care încă se păstrează.
Plugușorul este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Se obișnuiește ca ei să mearg și din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colaci sau bani.
Sorcova este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc. Cu mult timp în urmă, sorcova era confecționată din acele ramuri de cireș, măr sau prun puse la înmugurit cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie) și împodobite cu beteală, panglici colorate.

Se spune că numai copiii trebuie să meargă cu Sorcova deoarece ceea ce urează persoanele cu sufletul curat se îndeplinește mai ușor. Pentru a avea mai mult noroc în anul ce începe, trebuie să aveți grijă să nu rămâneți nesorcoviți. Nu uitați să le dăruiți copiilor covrigi, cozonac, mere, bani ca tot ceea ce v-au cântat să se împlinească.

Numele de “sorcova” vine cel mai probabil de la cuvântul bulgar “surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.

Cu sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat.