Conducta de gaze de pe A7 ar fi fost fisurată de mai multă vreme. Cele două mari nereguli descoperite de anchetatori

Explozia din Călimăneşti. Conducta care a explodat pe şantierul Autostrăzii Moldovei ar fi fost fisurată de mai mult timp. Reporterii Observator au obţinut imagini în care se observă o gaură în magistrală. Acum, anchetatorii trebuie să verifice dacă ruptura a apărut în urma lucrărilor sau secţionarea a avut loc în urmă cu ceva timp. Transgaz susţine că ţeava era intactă înainte de intervenţia muncitorilor.

Explozia din Călimăneşti. Una dintre pistele pe care merg anchetatorii este susţinută de mai multe poze pe care le-au obţinut reporterii Observator. O fisură de câţiva centimetri a magistralei construite în urmă cu mai bine de 30 de ani ar fi dus la explozia catastrofală. "În una din secţiuni, cum am văzut, da, avea o fisură. Era în baza de jos fisurată. E în zona de jos, nu putea fi atinsă de utilaj", a declarat Nicușor Halici, prefect Vrancea.

Cauza exploziei din Călimăneşti

În momentul în care muncitorii ar fi tasat pământul de deasupra conductei, utilajul a apăsat cu putere punga de gaz şi o scânteie ar fi declanşat deflagraţia. Surse Observator spun că muncitorii ar fi trebuit să lucreze doar la lopată în zona magistralei, tocmai din motive de siguranţă. Doar că, pentru a da gata tronsonul cât mai repede, angajaţii se ajutau de un compactor.

"În acest moment, muncitorii decopertează o bucată neexplodată din magistrală, pentru ca specialiștii Institutului de Protecție Antiexplozivă să o poată expertiza. Vor să vadă dacă prezintă fisuri, dar speră să determine și dacă explozia a survenit în urma unei acumulări subterane de gaze sau secţionării conductei cu utilajul folosit pe șantier", transmite Cristi Popovici, reporter Observator.

"Cel mai probabil, s-au aprins de la echipamentele de la maşinile care s-au găsit în realul erupţiei propriu-zise a gazului natural. Exista posibilitatea ca această distrugere a rezistenţei materialului să înceapă la un moment dat, să continue şi să existe un punct T zero în care pur şi simplu plesneşte conducta", spune Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

Transgaz respinge acuzaţiile

Reprezentanţii Transgaz infirmă categoric varianta. Conducta a fost reabilită în 2018, spun ei. "Conducta din Vrancea avea un diametru de 80 de cm. În ipoteza în care era o scurgere de gaze, ea ar fi fost simţită de către oameni. E greu de crezut că un muncitor simte miros de gaz şi continuă să lucreze", susţine Alexandru Macoveiciuc, purtător de cuvânt Transgaz.

Surse din Transgaz susţin şi că UMB Spedition efectuase lucrări de decopertare în zonă. Astfel, conducta de gaze ajunsese să fie la o adâncime de doar 0,6 m, în loc la peste 1 metru.

"Eu aş pleca de la proiectare. S-a proiectat peste magistrala lui Transgaz. Ştiţi că aveau loc şi înlocuiri ale magistralei", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

Ipoteza prefectului de Vrancea

Prefectul de Vrancea lansează şi o altă ipoteză, după discuţiile avute cu Dorinel Umbrărescu, patronul firmei care executa lucrările. "Din susţinerile părţilor, conducta nu avea amplasamentul aici, conform documentelor puse la dispoziţie de proiectant şi de CNAIR. Aşa spune constructorul!", afirmă Nicușor Halici, prefect Vrancea.

Ce se ştie clar până acum este că firma UMB Spedition nu avea aviz de la Transgaz pentru a lucra în zonă până când magistrala nu era mutată sau deviată. La fel de grav este şi faptul că Ministerul Transporturilor nu delegase niciun diriginte de şantier care să supervizeze lucrările.