Controverse pe A8: cu sau fără exproprieri?

 „Punctul fierbinte” este cel din Breazu * aici, traseul propus trece printre casele existente sau chiar peste acestea și continuă pe terenuri unde sunt propuse dezvoltări rezidențiale * foști oficiali ai Ministerului Transporturilor și reprezentanții asociațiilor care vebghează la realizarea A8 spun că, în acest moment, traseul nu este defintiv, prin urmare este prematur să se afirme că vom asista la exproprieri * execeptând zona Rediu, relocările i-ar putea afecta pe ieșenii din Bogonos (Lețcani) și Cilibiu (Golăiești)

Subiectul autostrăzii A8, mai precis a sectorului de autostradă Ungheni - Iași - Târgu Neamț, a stârnit noi reacții, mai ales că în mediul online au apărut informații noi, multe dintre ele eronate. Astfel, conform unor surse, varianta finală a Autostrăzii A8 va trece de la Lețcani, prin Breazu. Mai precis printre, sau peste vilele din Breazu. „Nu este traseul definitiv. Informațiile sunt puțin eronate. Vorbim acum despre finalizarea AMC 1 de către proiectant (Analiză Multicriteriala 1). Urmează ca aceasta să fie studiată în cadrul CNAIR, inclusiv situațiile apărute pe teren. Eu deja am transmis azi dimineață (n.r. – ieri) o primă informație către CNAIR. Specialiștii din cadrul CNAIR vor ține cont de aceste situații și de aceea va exista și o dezbatere publică cu implicarea primăriilor din zonă, în așa fel încât în faza următoare de AMC 2 să se facă corecții. Important: în această etapă trebuie să se implice primarii și să transmită către CNAIR toate informațiile reale din teren!”, spune Cătălin Urtoi. Acesta mai precizează că membrii asociației Împreună pentru A8 monitorizează strict realizarea proiectului acestei autostrăzi și se vor implica și în transmiterea unor date corecte din teren.

„Inserarea culoarului tehnic de autostradă, un demers destul de dificil!”

Același lucru este susținut și de Adrian Covăsnianu, fost oficial al Ministerului Transporturilor în mandatul lui Cătălin Drulă. „Precizez încă de la început faptul că nu este definitivat traseul pe sectorul Ungheni-Iași-Tg. Neamț ci doar ne aflăm în etapa de AMC (Analiză Multicriterială) aferentă Studiului de Fezabilitate. Suntem într-o etapă în care se analizează mai multe variante de traseu, iar alternativele proiectantului Consitrans se află în analiză la CNAIR S.A. și în atenția experților Jaspers”, spune fostul  secretar de stat. Potrivit acestuia, zona cea mai sensibilă este în apropierea Iașului, respectiv subsectorul Lețcani – Ungheni (km 62 - km 91+900 m) care reprezintă ocolirea aglomerării Iași la profil de drum rapid! „Ca urmare a extinderii haotice a țesutului urban, a evitării suprapunerii cu ariile naturale protejate (acolo unde a fost posibil) și a descărcărilor de trafic prin noduri rutiere, inserarea culoarului tehnic de autostradă se dovedește un demers destul de dificil! Cele mai sensibile zone sunt la următoarele poziții kilometrice: satul Bogonos km 64-km 65, satul Breazu km 70 - km72, satul Cilibiu km 84- km 86. În aceste areale ca urmare a constrângerilor identificate pe traseu la nivelul solului, autostrada se intersectează cu loturi cu construcții existente și propuse”, explică Covăsnianu.

Avantaje și dezavantaje

Față de varianta din Studiul de Fezabilitate ediția 2011, traseul A8 a translat către sud fiind justificat și de mai mulți factori. Este vorba de conectivitatea A8 cu aeroportul Iași, de legătura la Spitalul Regional de Urgență Iași, de conexiunea cu podul de la Ungheni în zona UAT Golăiești și de conectivitatea cu Varianta Ocolitoare Iași-Est. „Propunerea aceasta, fiind cea mai scurtă dintre variante (92 km), prezintă avantaje de accesibilitate nete dinspre orașul Iași dar creează o serie de inconveniente față de locuitorii din zona periurbană. În Caietul de Sarcini elaborat în 2020 s-a preîntâmpinat o asemenea situație, motiv pentru care contractul de Proiectare (Studiu de Fezabilitate+Proiect Tehnic de Execuție) prevede și Proiectul pentru Autorizarea Demolării. Soluțiile din păcate sunt constrânse de geografia locală și implică ridicarea liniei roșii dinspre Moțca pentru a scădea costurile lucrărilor de artă pe tot tronsonul de 92 km și minimizarea/reducerea impactului A8 în zona de suprapunere cu construcții existente/autorizate în zona Bogonos printr-un viaduct impresionant (diferența de nivel mare între Dealul Coroiului și Dealul Horincea). Apoi, salvarea zonei de locuințe colective din zona Breazu necesită o lucrarea de artă impresionantă de tipul unui tunel considerabil. În zona Cilibiu, fiind zona de contact între culoarul Prutului și versanții înalți ai Câmpiei Colinare a Jijiei, determină o energie de relief de peste 120-130 m. Pentru a sacrifica Pădurea Icușeni (rezervație naturală de tip forestier de interes național) și a minimiza impactul asupra construcțiilor existente se impune o lucrare de artă mixtă de tip tunel + viaduct. În urma dialogului cu autoritățile locale traseul autostrăzii mai poate suferi mici corecții însă zona de la nord de Iași implică soluții tehnice majore cu costuri corespunzătoare în etapa de execuție!”, mai spune Adrian Covăsnianu. 

Autostrada Iașului a fost împărţită în trei tronsoane: Târgu Neamţ – Târgu Frumos (33 km), Târgu Frumos – Leţcani (29 km) şi Leţcani – Ungheni (30 km). Începând dinspre capătul din Est, autostrada tranzitează comuna Golăiești, prin Cilibiu și Pădurea Icușeni, se înscrie pe raza comunelor Aroneanu şi Popricani (la nord de localităţi precum Rediu Aldei, Dorobanţ sau Cuza Vodă), trece prin Pădurea Vulturi şi se intersectează cu DN 24 la sud de Vânători. Ulterior, traseul traversează comuna Rediu la Sud de Pădurea Mârzeşti, la o distanţă de mai puţin de 100 metri. Traseul propus de Consitrans continuă prin comuna Rediu la sud de iazul Tăuteşti (la circa 500 m), traversează Valea Lupului prin zone care nu sunt dezvoltate din punct de vedere rezidenţial şi continuă prin Valea lui David. În Leţcani, traseul este prevăzut să treacă prin localitatea Bogonos (prin zonă de case) şi continuă la nord de satul Leţcani (în afara zonelor de case şi la sud de Sărăturile de la Valea Ilenei - arie protejată). Localităţile Podu Iloaiei, Sârca, Bălţaţi, Târgu Frumos, Heleşteni şi Stolniceni Prăjescu sunt traversate pe partea de nord, fără să existe, aparent, suprapuneri cu imobile sau arii protejate. Ulterior, în zona Sodomeni (la sud de Paşcani) ar urma să fie poate cel mai important nod rutier prevăzut pentru Moldova: intersecţia autostrăzilor A8 şi A7 (Ploieşti – Paşcani). Lucian STATE

 

* * *

„Chiar dacă proiectantul a propus varianta de traseu care străbate comuna Rediu prin Breazu – zona Podiș Mârzești, analiza multicriterială urmează să fie dezbătută de către experții Jaspers și mai apoi supusă CTE CNAIR S.A. Voi convoca zilele următoare Consiliul Local și, împreună, vom solicita informații suplimentare de la Consiliul Județean și CNAIR cu privire la propunerea lansată în spațiul public și, totodată, vom transmite un punct de vedere cu privire la impactul social al variantei promovate, factor care ar trebui să fie deciziv în a schimba abordarea asupra variantei finale a traseului autostrăzii care, să sperăm, va străbate comuna noastră” - Ciprian Grosu, primar Rediu.