Amanda Prantera, autoare nascuta si crescuta in Anglia, se stabileste in Italia si scrie noua romane, dintre care doua sunt deja publicate de catre Nemira.
In volumul “Dosarul Capri” citim mai multe mesaje electronice pe care personajul feminin le transmite prin internet unui barbat pe care nu il cunoaste dar care ii trimite pe baza unor facturi cartile pe care aceasta le cauta. Nu avem ocazia sa vedem raspunsul la scrisorile electronice pe care femeia le primeste, dar ne putem da seama aproximativ ceea ce ii transmite prin faptul ca Lola puncteaza intrebarile si ii raspunde pe rand la fiecare. Primele doua scrisori sunt formale, dar incepand cu cea de-a treia, se vede o apropiere intre cei doi corespondenti.
Lola, aflata pe insula Capri, din dorinta de a scrie o poveste despre locul care o fascineaza, cauta materiale prin care sa afle mai multe detalii despre acest loc. Corespondeaza prin e-mail cu domnul Sparks caruia ii cere sa-i faca rost de Exilatul din insula Capri si de alte materiale aparute prin anii `50-60` plus orice alte albume cu fotografii infatisand insula Capri din anii 1890-1920.
Dupa ce au schimbat cateva e-mail-uri, Lola si domnul Sparks Simon ajung sa se tutuiasca, povestindu-si deasemenea despre viata lor privata. Astfel Lola ii face de cunoscut infatisarea ei, operatia prin care i s-au scos ovarele si ii povesteste despre catelusa Mitzi. Intr-un puseu de prietenie, Lola ii dezvaluie lui Simon ca povestea pe care se gandeste sa o scrie despre Capri ar contine tente pedofilice deoarece Capri a fost candva Mecca turismului homosexual, si nu doar atat, dar perversiunea o fascineaza.
In cercetarile ei, descopera povestea unui baietel de zece ani, care si-ar fi gasit sfarsitul in zona vilei Fersen din apropierea casei unde locuieste acum. Intr-una din zile Lola viziteaza cimitirul pentru a cauta mormantul baiatului. Altadata cauta informatii la oamenii din imprejurimi, la scoala, la fosta profesoara. Gaseste tot mai multe informatii despre Tonino, spre exemplu ca nu era un elev stralucit la scoala, desenele lui neavand nimic din arta frumosului, avand probleme de sanatate, fiind un copil-problema uneori, alteori purtandu-se precum un adult. Poza cu chipul baiatului pe care Lola o vede in cimitir ii ramane intiparita in minte, dorind ulterior sa poata avea un baiat care sa ii semene, lucru care nu se va putea intampla niciodata deoarece ea este sterila.
Dupa diferite certuri cu Ferdinando, sotul Lolei, aceasta devine mai putin interesata de copilul Tonino si isi doreste o pauza. Totusi continua sa corespondeze cu Simon si sa afle noutati de la acesta.
Simon Sparks isi dezvaluie prin e-mail-uri viata amoroasa cu cele sapte sau opt partenere, certurile si abandonurile. Lolei nu-i pasa de acele probleme ale lui si ii povesteste despre frumoasa insula Capri si casa in care locuieste, confirmand lui Simon ca ar putea petrece si el un timp placut daca ar veni candva in vizita. Chiar ii propune sa se intalneasca.
Mai multe zile nu primeste nici un raspuns de la acesta, timp in care ea continua sa ii scrie despre problemele lui Nico, despre Mitzi, fiind disperata ca nu primeste nici un semn de la el.
Certurile intre Lola si Ferdinand continua cand acestia se intalnesc, Lola povestind in e-mail ca dupa o scurta confesiune pe care i-o face sotului ei, acesta isi schimba atitudinea si acum sunt fericiti. Invitatia pe care i-a facut-o lui Simon nu primeste inca raspuns, Lola promitand ca se ocupa ea de costul biletului, doar sa il rezerve si sa vina mai repede.
Amintirile Lolei prind contur odata ce Simon precizeaza unele aspecte legate de sotul acesteia. Lola, crede ca sotul ei are legatura cu moartea copilului de zece ani – Tonino. Dupa ce Matilda ii povesteste cum stau lucrurile de fapt, Lola se calmeaza iar mariajul dintre ea si Ferdinando incepe sa functioneze. Nu se simte stingherita sa afle ca sotul ei plateste cheltuielile de intretinere pentru fiul pe care il are cu o servitoare, simtind ca il va iubi pe Giovanni cu trecerea timpului.
Printr-un e-mail scurt, Lola isi ia ramas-bun de la vanzatorul de carti, ii multumeste pentru ca era mereu acolo pentru a o sustine si il informeaza ca va pleca in America de Sud impreuna cu sotul ei de care este profund indragostita, unde probabil se va stabili definitiv.
Un volum fermecator, desi alcatuit din mesajele pe care femeia le trimite unui barbat necunoscut, pe care nu l-a vazut niciodata, dar caruia i se confeseaza pana in cele mai intime aspecte ale vietii, gandurilor si framantarilor ei. Pur si simplu cartea te captiveaza, eu cel putin am citit-o in cateva ore. Cred ca ar trebui sa o cititi si voi, sa descoperiti de ceea ce e in stare o femeie, pentru a-i patrunde in gand, pentru a-i citi temerile, suferinta, indolielile si frica. Este o poveste de dragoste bazata pe suspiciuni, secrete si tainuiri ale unor fapte de mult petrecute din care ingredientul principal – o scorpie batrana – nu lipseste, aceasta dovedindu-se a fi de folos totusi, descalcind itele cand totul sta sa se prabuseasca.
Sursa: http://www.cartidecitit.ro/
Adauga comentariul tau