Ce este Nimicul de temut? Nimic altceva decat sfarsitul de neevitat al oricarei existente pamantene, moartea, dar si subiectul cartii omonime a lui Julian Barnes. Romanul este un amestec de intamplari biografice si fictiune si expune o suma de reflectii asupra mortii.
Subiectul generos al cartii ofera autorului posibilitatea sa defineasca moartea in functie de numerosi factori. Astfel, trecerea pe celalalt taram pune problema existentei vietii dupa moarte si, implicit, a relatiei omului cu divinitatea. Nu cred in Dumnezeu, dar ii simt lipsa se confeseaza Julian Barnes in paginile cartii, lasandu-ne sa intelegem ca in umbra acestui reusit paradox se ascunde imperioasa nevoie de a sti ca “dincolo” exista ca notiune spatio-temporala si ca o sansa acordata omului.
Discutia despre moarte este deseori purtata de autor cu fratele sau, Jonathan, profesorul de filosofie de la Geneva. Acesta marturiseste ca, trecut fiind de saizeci de ani, se asteapta sa moara in urmatorii cincisprezece ani si nu stie daca este impacat cu moartea: “stiu ca are sa se intample si nu am cum sa ma impotrivesc in vreun fel; nu o salut, neaparat, dar nici nu ma sperie. “
Atitudinea fratelui-filosof confirma diferentele dintre ei: Julian Barnes recunoaste ca teama de moarte a devenit parte esentiala a fiintei sale, iar detasarea fratelui sau fata de moarte a devenit o caracteristica a acestuia, respectand formatia de manuitor al iluziilor a primului si formatia logica a celuilalt…
Problema, asemeni unei obsesii, devine parte integranta a vietii scriitorului si este abordata si la pranzul de vineri, o intalnire saptamanala a sapte prieteni scriitori in salonul de la etaj al unui restaurant unguresc din Soho. Cum unul dintre acestia e romano-catolic, la un moment dat s-a solicitat un referendum printre meseni cu privire la existenta vietii de apoi, rezultatul fiind ca majoritatea nu credeau in viata de apoi.
Autorul remarca, insa, cu tristete ca “in vreme ce cu zeci de ani in urma ne-am fi distrat copios pe seama amicului catholic, acum avem sentimentul ca noi, ceilalti, suntem cu mult mai aproape de uitarea in care credem , iar el, cel putin, nutreste inca o speranta moderata, modesta, in mantuire si-n paradis; mi se pare ca-l invidiem in tacere.”
Sunt intrebari adesea evitate si uitate intr-un colt al fiintei noastre pana cand ceva, poate chiar trecerea timpului si apropierea de final, le scoate iar la iveala.Teama de moarte sau teama de a muri? Julian Barnes raspunde la aceste intrebari: “ma tem de cum o sa rad nervos cand nu o sa mai inteleg aluzii, sau cand o sa uit amintiri sau oameni apropiati, sau cand o sa incep sa ma indoiesc de multe din lucrurile pe care cred ca le stiu, pentru ca , in final, sa ma indoiesc de toate.” Nu moartea il inspaimanta ci pierderea identitatii, a memoriei: “esti ceea ce ai facut; ceea ce ai facut se regaseste la tine in memorie; si ceea ce-ti amintesti defineste exact cine esti; cand iti uiti viata, incetezi a mai fi, chiar inainte de moarte.”
Julian Barnes ia in discutie si moartea simbolica a scriitorului, caderea acestuia in uitarea colectiva: “pentru inceput nu mai esti editat si ramai stingher pe rafturile obscure de anticariat- sau poate in oferta pe internet; apoi, cu putin noroc, o scurta renastere- ti se retipareste un titlu sau doua; urmeaza o noua cadere si o perioada in care studentii in prag de absolvire, sub presiunea alegerii unui subiect pentru diploma, iti vor rasfoi plictisiti paginile, mirandu-se de ce ai scris asa de mult.”
Acestea sunt doar cateva dintre dilemele cu care se confrunta Julian Barnes in Nimicul de temut si pe care le trateaza cu seriozitate, dar si cu umor si ironie, caci registrul ironic se potriveste de minune subiectului ales.
Nu poate trece neobservat spiritul ludic al autorului, capacitatea acestuia de a analiza fiecare fateta a problematicii mortii avand drept rezultat, nu de putine ori, descoperirea farmecului paradoxului. In aceeeasi nota pot sa afirm ca este o carte vesela si trista in acelasi timp: e nostim sa punem moartea in umbra zambetului, chiar daca ea este finalitatea oricarei existente…
Sursa: http://www.cartidecitit.ro/
Adauga comentariul tau