O pisica, un barbat si doua femei, una din cele mai importante carti ale scriitorului Jun’ichiro Tanizaki, aduce in prim-plan dragostea mai putin obisnuita a unui barbat pentru pisica sa.
Shozo, Fukuko, Shinako alcatuiesc un triunghi conjugal in care barbatul, Shozo, incearca sa se imparta intre fosta sotie ( Shinako ) si actuala sotie ( Fukuko). Dar acest triunghi conjugal este prezent doar la suprafata pentru ca la un nivel mai profund pisica Lily este adevarata eroina a romanului si centrul universului lui Shozo. Prin simpla ei prezenta, pisica, “o mica opera de arta” dupa cum spunea da Vinci, reuseste sa schimbe destinele a trei oameni.
Dar de ce este Lily atat de speciala? Nu este mai frumoasa decat alte pisici, dupa cum observa insusi Shozo, in schimb este rasfatata si pretentioasa. Cu toate acestea, pisica Lily pare o adevarata metamorfoza a femeii ideale pentru Shozo. Barbatul fantosa este umilit si manevrat de un simplu animal, cutremurat fiind de schimbarea radicala prin care trece atunci cand Lily este luata de langa el de catre Shinoko. Sufletul i se pierde atunci in plasmuiri si aduceri-aminte: Shozo evoca momentele in care se juca impreuna cu Lily si imparteau amandoi un peste. Acum Lily este plecata iar in locul ei a ramas un gol imposibil de umplut.
Aparent mediocru, lipsit de profunzime sufleteasca, Shozo este un personaj complex, meandrele subconstientului sau fiind analizate de catre scriitor. Timorat, retras, incapabil sa se plieze peste standardele societatii de atunci, Shozo iese din tipar. El isi canalizeaza intreaga sa atentie si dragoste asupra unei pisici iar existenta sa umana are doi piloni de rezistenta : perioada in care Lily era doar un pui si perioada actuala cand pisica incepe sa imbatraneasca. Blana nu-i mai este la fel de lucioasa, agerimea ei a mai scazut si nu mai poate sa se joace asa cum facea inainte. Odata cu ea, Shozo imbatraneste si el, luptand cu apropiata degradare biologica, cu senectutea, cu frustrarile unui trecut apus dar niciodata trait cu adevarat.
Shozo este prada femeilor din viata sa, reprezinta vointa slaba, ingenuncheata de un fel de sensibilitate pasiva, vointa cu aripile taiate care isi gaseste sprijinul in unica fiinta care conteaza cu adevarat pentru el: Lily.
Avand un stil simplu, lipsit de inflorituri stilistice, Jun’ichiro Tanizaki ruseste sa transpuna in cuvinte iubirea aproape obsesiva a unui barbat pentru pisica sa, o iubire insa pura, frumoasa, dezgolita de perversiune sau nebunie paroxistica.
Semnificatiile textului nipon sunt amplificate de o anumita simbolistica a scriiturii, de situatiile simetrice si repetabile care pot fi intelese doar printr-o lectura atenta a cartii. Finalul deschis, ambiguu, “le non-dit”-ul francez se adauga la elementele moderne cu care textul este presarat din plin.
Sursa: http://www.cartidecitit.ro/
Adauga comentariul tau